Cucerirea planetei Marte, o misiune care nu mai pare de neatins

Experții de la NASA și din sectorul privat sunt de acord că o misiune cu echipaj uman spre Marte este de domeniul posibilului în următorii 20 de ani, chiar dacă provocările sunt imense, informează AFP duminică, în ajunul inaugurării la Washington a unei conferințe care își propune să studieze fezabilitatea și utilitatea unui asemenea demers, informează Agerpres.

Organizată, printre alții, de Universitatea George Washington, reuniunea va reuni, timp de trei zile, unii dintre cei mai mari specialiști în acest subiect, ca Buzz Aldrin, al doilea om care a pășit pe Lună, precum și mai mulți înalți responsabili ai NASA, inclusiv directorul agenției, Charles Bolden.

Revenirea interesului pentru planeta roșie a generat, în ultimele luni, mai multe proiecte ale unor aventurieri mai mult sau mai puțin serioși, dintre care unul propunea chiar numai plecarea spre Marte (fără întoarcere) pentru a reduce costurile.

Publicul american pare, de asemenea, foarte favorabil trimiterii unor astronauți pe Marte, potrivit unui sondaj recent al grupului Explore Mars și al companiei aerospațiale Boeing.

Această anchetă sociologică, realizată pe un eșantion de 1.101 persoane, arată că 75 % dintre americani ar fi favorabili dublării bugetului anual al NASA, care în prezent este de 17 miliarde de dolari, pentru a finanța o astfel de misiune.

Agenția spațială nu primește decât 0,5 % din bugetul federal, comparativ cu 4 % în timpul proiectului Apollo de cucerire a Lunii în anii 1960.

Directorul NASA, Charles Bolden, a repetat recent că ‘o misiune cu echipaj spre Marte este o prioritate a NASA’.

Cel mai mare obstacol în fața unui astfel de proiect este criza bugetară a SUA, estimează Scott Hubbard, profesor la Universitatea Stanford din California și fost responsabil al programului NASA de explorare a planetei Marte.

‘Dacă se lansează acest proiect în prezent, ar fi posibil ca oamenii să ajungă pe Marte peste 20 de ani’, a declarat el într-un interviu acordat AFP. ‘Plecarea spre Marte nu necesită miracole, ci bani și un program pentru a răspunde provocărilor tehnologice și inginerești’, subliniază Hubbard, fără să estimeze costul proiectului, presupus de unii experți a se cifra la mai multe sute de miliarde de dolari.

Amartizarea unei mase de 30-40 de tone va fi una dintre cele mai mari provocări tehnice, consideră Scott Hubbard, subliniind marea dificultate de a intra în atmosfera marțiană.

El a amintit coborârea alarmantă în 7 minute a robotului Curiosity pe Marte în august 2012, care nu avea decât o tonă și este dispozitivul cel mai greu care a fost trimis de oameni pe altă planetă. Vor trebui trimise, de aceea, misiuni robotice prealabile pentru a demonstra că sistemul funcționează.

Cu privire la transport, NASA continuă să dezvolte lansatorul greu SLS și capsula Orion în vederea unei misiuni de explorare cu echipaj uman cu destinație îndepărtată.

Totodată, Scott Hubbard estimează că un motor nuclear, încă în curs de realizare, ar fi preferabil, asigurând o împingere constantă care ar reduce la jumătate durata periplului.

Distanța Terra-Marte variază între 56 și 400 de milioane de kilometri, în funcție de poziția celor două planete.

Alte obstacole tehnologice, efectele nefaste asupra organismului uman ale sejururilor spațiale îndelungate nu sunt încă bine cunoscute, ca de pildă efectele radiațiilor cosmice, pierderea masei osoase și musculare.

În fine, a treia mare problemă este de ordin psihologic pentru astronauți izolați care petrec perioade lungi în spații reduse. Potrivit expertului Stephen Davison, ‘trebuie studiate efectele biologice și psihologice ale călătoriilor spațiale încă cel puțin 10 ani’ în ISS înainte de a se întreprinde o misiune spre Marte.