Oprescu, despre fațadele blocurilor: Mai rămâne să apară „ligheane”, ca în anii ’70

Primarul general Sorin Oprescu a declarat miercuri, referitor la îngrijirea fațadelor, că „oamenii trebuie să înțeleagă” și „să susțină ideea unui oraș cu aspect civilizat”, precizând că, altfel, mai rămâne să apară „ligheane” ca în anii ’70, cu referire la vechile antene TV improvizate.

„Blocurile din Capitală trebuie să aibă și ele un aspect civilizat, Mai rămâne să apară pe blocuri ligheane ca în anii ’70. (…) Oamenii trebuie să înțeleagă și, treptat-treptat, să susțină ideea unui oraș cu aspect civilizat”, a declarat edilul șef al Capitalei.

Primarul general s-a referit, în același context, la problema aparatelor de aer condiționat montate pe blocuri, afirmând că „vom vedea” cum va fi rezolvată aceasta.

Deținătorii imobilelor din centrul Capitalei vor fi obligați să refacă și să întrețină fațadele acestor clădiri, cei care nu vor face lucrările necesare urmând să fie amendați cu până la 8.000 de lei, potrivit unui proiect de hotărâre a CGMB pentru creșterea calității arhitecturale a clădirilor.

Arhitectul șef al Capitalei, Gheoghe Pătrașcu, a explicat că proiect de hotărâre este făcut „în spiritul Legii 153 (din 2011, privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor – n.r.)”, având în vedere că fațadele clădirilor sunt o problemă în București „și în România, în general”.

Proiectul de hotărâre al regulamentului de intervenție cu privire la reabilitarea fațadelor se află în dezbatere publică până la 24 mai.

Potrivit acestuia, deținătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare „a sistemului de închidere perimetrală”, pun în pericol sănătatea, viața, integritatea fizică și siguranța populației sau afectează calitatea mediului inconjurător, a cadrului urban construit și a spațiilor publice urbane sunt obligați ca, din proprie inițiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenție pentru reabilitarea structural­ arhitecturală a anvelopei clădirilor.

Proiectul stabilește ca, în prima etapă, să fie identificate clădirile situate pe Calea Victoriei și pe bulevardele Lascăr Catargiu, Carol, Pache Protopopescu, Magheru, Bălcescu, I. C. Brătianu, Regina Elisabeta și Kogălniceanu, aceste artere alcătuind zona pilot a inițiativei.

„În situația în care deținătorii clădirilor nu iau măsuri de realizare a lucrărilor de intervenții pentru reabilitarea arhitecturală a anvelopei clădirilor, autoritățile adminstrației publice locale vor notifica acestora obligațiile ce le revin”, se arată în proiectul de hotărâre.

Clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasa I de rise seismic, clădirile reabilitate termic sau în curs de reabilitare la data intrarii in vigoare a rgulamentului, precum și blocurile de locuințe înscrise deja în aceste programe, dar și clădirile și ansamblurile clasate sau în curs de clasare, ca monumente istorice, fac excepție de la aplicarea prevederilor regulamentului.

De asemenea, regulamentul stabilește faptul că lucrările de intervenție se execută pentru întreg imobilul, în intervalul de timp stabilit, indiferent de forma de proprietate asupra acestuia, indiferent dacă necesită sau nu autorizație de construire.

Termenul general pentru executarea lucrărilor de intervenție este de 12 luni de la data primirii de către deținător a notificării transmise de autoritățile municipale, însă acest termen poate fi prelungit cu până la șase luni, cu acordul primarului, în urma unor motive legate de „natura, complexitatea și amploarea lucrărilor de intervenție necesare”.

Lucrările se vor executa pe cheltuiala proprie a proprietarilor, însă documentul stabilește că, prin excepție, autoritățile publice locale pot asigura de la bugetul local atât preluarea integrală a cheltuielilor aferente pentru proprietarii care nu pot asigura sumele care le revin, respectiv cei care fac dovada ca realizează venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câștigul salarial mediu net lunar pe economie, cât și cofinanțarea cheltuielilor aferente acestoa.

Conform aceluiași regulament, tot prin hotarâre a Consiliului General al Municipiului București, vor fi stabilite condițiile de selecție și de preluare a cheltuielilor, dar și măsurile necesare pentru recuperarea de la deținătorii notificați a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat.

Regulamentul mai stabilește că toate noile branșamente pentru electricitate și telecomunicații vor fi realizate îngropat, fiind interzisă dispunerea acestora pe fațadele clădirilor. De asemenea, conductele de gaze și antenele pentru TV sau satelit nu vor putea să fie amplasate în locuri vizibile, pe fatada principală.

Totodată, se interzice montarea aparatelor de aer condiționat pe fațadele către stradă, urmând ca să fie păstrate doar panourile publicitare și firmele amplasate cu autorizație.

Întrebat despre această interdicție, menționată în proiect la capitolul „alte recomandări/restricții”, Gheorghe Pătrașcu a spus: „Într-un oraș similar din Europa de Vest sau Centrală, nimeni nu îndrăznește să pună aer condiționat pe fața de clădirilor. Nici nu întreabă și nici nu pun”.

Proiectul regulamentului mai prevede ca, în zonele construite protejate, cromatica fațadelor să fie în concordanță cu specificul fiecarei zone, iar în urma intervențiilor de reabilitare, fațada clădirii să fie readusă la culoarea stabilită în proiectul inițial.

Totodată, pentru realizarea fațadelor construcțiilor situate în afara zonelor protejate, pentru cromatica clădirilor se vor utiliza „culori predominant deschise și neutre”, respectiv alb, galben, gri, bej, care vor fi stabilite prin autorizație de construire sau prin avizul tehnic prealabil al arhitectului șef, în funcție de zonă. Se pot folosi și culori puternice, dar „complementar, pe suprafețe reduse”, iar culorile tâmplăriei vor fi cele originale sau vor fi alese în concordanța cu cromatica fațadelor. Amenzile stabilite de regulament pentru nerespectarea acestor prevederi sunt cuprinse între 1.000 și 2.000 de lei.

Dacă proiectul de regulament va fi aprobat, Primăria Capitalei va fi obligată să inventarieze, prin instituția Arhitectului Șef, construcțiile și să stabilească, în etape, zonele de acțiune prioritară, să notifice deținătorii clădirilor inventariate și să autorizeze lucrările de intervenție.

Totodată, deținătorii de construcții vor fi obligați să trasmită primăriei hotărârea sau acordul scris, în termen de maximum 60 de zile de la data primirii notificării, precum și de înștiința Primăria Capitalei și Inspectoratul în Construcții al Municipiului București cu privire la începerea executării lucrărilor de intervenție, respectiv recepția, atunci când acestea se termină. Amenzile stabilite de regulament pentru nerespectarea acestor prevederi sunt cuprinse tot între 1.000 și 2.000 de lei.

În cazul în care municipalitatea nu notifică un proprietar de imobil, acesta are obligația de a se sesiza primăria Capitalei „pentru luare în evidență și pentru stabilirea calendarului pentru etapele de lucru”.

Regulamentul mai stabilește ca proprietarii care nu contractează proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție în condițiile legii vor putea fi amendați cu sume cuprinse între 5.000 și 8.000 de lei, acestea fiind, de altfel, cele mai mari sancțiuni prevăzute de regulament.

Și proprietarii imobilelor care nu fac recepția la terminarea lucrărilor și recepția finală la sfârșitul perioadei de garanție sau nu completează cartea tehnică a construcției cu documentele aferente lucrărilor de intervenție executate vor putea fi amendați cu sume cuprinse între 2.000 și 5.000 de lei.

Începând din 2013, instituția Arhitectului Șef al Capitalei va stabili, anual, câte o nouă listă de zone prioritare de intervenție, cu toate activitățile ce decurg de aici, până la finalizarea programului, se mai arată în proiect.

Și primăriile de sector trebuie să își pregătească „programe multianuale” privind creșterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor, potrivit documentului citat.

Proiectul de regulament va fi supus aprobării consilierilor generali, după finalizarea dezbaterii publice.