Parchetul General a închis dosarul în care CNSAS acuză falsuri în declarații ale Rodicăi Stănoiu

PICCJ a închis dosarul în care CNSAS obținuse în 2012 reluarea cercetărilor privind declarațiile de avere ale fostului ministru al Justiției RodicaStănoiu, care ar fi fost scrise de persoane diferite, dar decizia poate fi contestată la procurorul ierarhic superior, susțin surse judiciare.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a închis, în 11 aprilie, dosarul în care făcea cercetări, la cererea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), în legătură cu declarațiile de avere ale RodicăiStănoiucare ar fi fost scrise de persoane diferite, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Sursele citate au precizat că dosarul a fost închis, în baza articolului 10 literele a și d din Codul de procedură penală (C.p.p.), pe motiv că în cazul uneia dintre fapte nu există elementele constitutive ale infracțiuni, iar în cazul celeilalte nu există fapta.

Soluția procurorului de caz poate fi contestată de părțile din dosar, caz în care dosarul va ajunge în lucru la procurorul ierarhic superior din Parchetul instanței supreme.

CNSAS a obținut, în 2012, reluarea cercetărilor în cazul declarațiile de avere ale fostului ministru al Justiției, RodicaStănoiu, care ar fi scrise de persoane diferite, PICCJ dând inițial, în acest caz, neînceperea urmăririi penale.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a denunțat atunci procurorului general al României „fapte penale de natură să aducă o vătămare gravă înfăptuirii justiției, precum și activității CNSAS”, referitoare la declarațiile de avere depuse de Senat în procesul RodicăiStănoiu, de la Curtea de Apel Oradea, unde fostul ministru a contestat calitatea de colaborator al fostei Securități, verdict dat de o instanță inferioară.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a reclamat, într-un denunț obținut de MEDIAFAX, faptul că Senatul a comunicat două declarații de avere ale RodicăiStănoiu- care contestă în instanță calitatea de colaborator al fostei Securități, susținând că notele informative ce îi sunt atribuite nu sunt scrise de ea – care par a fi scrise și semnate de persoane diferite.

Declarațiile de avere – completate și semnate deStănoiu- au fost solicitate de către judecători pentru a se putea face comparații între scrisurile de pe acte, inițial fiind trimisă de către Senat doar o copie după declarația din 9 ianuarie 2006.

Procurorul Parchetului ICCJ învestit cu soluționarea denunțului a dispus neînceperea urmăririi penale față de RodicaStănoiu, însă CNSAS a făcut plângere la procurorul șef, care a admis-o, comunica în 2012, pentru MEDIAFAX, Biroul de presă al Ministerului Public.

„Pe rolul Curții de Apel Oradea Secția Comercială și de Contencios Administrativ se află dosarul nr. 48681/3/2008, ce are ca obiect contestația formulată de RodicaStănoiuîmpotriva deciziei Colegiului CNSAS prin care s-a reținut că aceasta a avut calitatea de colaborator al poliției politice comuniste. La termenul din 3 noiembrie 2010, instanța de judecată a hotărât formularea unei adrese către Senat, pentru a trimite la dosar, în original, Declarația de Avere completată de doamnaStănoiu, în calitate de senator, la data de 9 ianuarie 2006”, arăta în denunț CNSAS.

Potrivit sursei citate, „declarația urmează a servi ca înscris de comparație la realizarea unui raport de expertiză grafoscopică”. Concret, spunea CNSAS, o serie de note informative adresate fostelor organe de Securitate trebuie comparate cu mai multe scripte de comparație, printre care și declarația amintită, pentru a stabili dacă reclamanta este autoarea notelor informative.

„Copia respectivei declarații mai făcuse obiectul a două rapoarte extrajudiciare de constatare tehnico-științifică în anul 2006. Rapoartele din 2006 folosiseră forma printată a Declarației ce fusese publicată în acel an, pe pagina de internet a Senatului, la rubrica destinată declarațiilor de avere și interese”, mai arată sursa citată.

Astfel, în urma unei alte cereri de către Curtea din Oradea, secretarul general al Senatului, Ion Moraru, a comunicat: „Având în vedere noua dumneavoastră solicitare din 16 decembrie 2010 și ținând seama de necesitatea transmiterii originalului declarației de avere pentru efectuarea expertizei grafoscopice, vă transmitem alăturat originalul declarației de avere, precum și al declarației de avere rectificate ale doamnei senator Rodica MihaelaStănoiu, care datează din 9 ianuarie 2006”.

Astfel, CNSAS a constatat diferențele între copia conformată, pe de o parte, respectiv așa-zisul original, pe de altă parte costau, în primul rând, în scrierea diferită, dar și modalitățile de executare a semnăturii, de la finalul celor două înscrisuri.

„Este evident că dacă instituția noastră nu ar fi sesizat această diferență și nu ar fi învederat-o instanței, așa-zisul original ar fi fost folosit la realizarea expertizei grafoscopice, cu consecința alterării rezultatului acesteia, astfel încât nu s-ar fi putut ajunge la aflarea adevărului și la justa soluționare a cauzei”, se arăta în denunțul făcut la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție de CNSAS.

Cât privește justificarea Senatului, exprimată printr-un comunicat oficial, CNSAS arăta că această Cameră a Parlamentului susține, în esență, că la data de 19 ianuarie 2006,Stănoiuar fi depus, în același timp, două declarații de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singură dovadă de primire.

De asemenea, la 15 februarie 2006 s-a depus rectificarea acestei declarații (rectificarea fiind completată dactilografiat).

„Ipoteza că doamnaStănoiuMihaela-Rodica ar fi depus, în același timp, două declarații de avere, datate la 9 ianuarie 2006, pentru care i s-ar fi eliberat o singură dovadă de primire (!) nu poate fi primită din mai multe motive: nu se poate explica rațiunea pentru care o persoană ar depune în aceeași zi două declarații de avere; eventuala corectare a unor date se putea face printr-o declarație de rectificare, depusă ulterior, pentru care se elibera o nouă dovadă de primire (ceea ce s-a și întâmplat în speță, prin depunerea rectificării dactilografiate depuse la 15 februarie 2006); nu se poate explica rațiunea pentru care Senatul ar fi eliberat o singură dovadă de depunere pentru cele două declarații; nu se poate explica pentru ce respectivele declarații, depuse în aceeași zi, ar fi completate cu două tipuri de scris și două tipuri de semnătură; nu se poate explica de ce pe pagina de internet a Senatului nu au fost expuse decât Declarația de Avere care a fost conformată cu originalul și care a fost expertizată în 2006, precum și rectificarea dactilografiată depusă la 15.02.2006; justificarea comunicată de Senat vine în contradicție cu cele două adrese de înaintare transmise instanței de aceeași instituție și care fac referire la o singură declarație de avere depusă la Senat la data de 19.01.2006 (nu se face referire la două declarații depuse în aceeași zi)”, arăta CNSAS.

De asemenea, adresele de înaintare fac referire și la rectificarea dactilografiată depusă la Senat la data de 15 februarie 2006.

„Toate aceste aspecte duc, în opinia noastră, la concluzia că în speță s-au comis infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale (prevăzută și pedepsită de art. 288 Cod Penal), precum și de uz de fals (prevăzută și pedepsită de art. 291 Cod Penal)”, susține CNSAS, solicitând procurorului general al României să dispună efectuarea de cercetări pentru elucidarea cazului.

În iunie 2012, contestația fostului ministru al Justiției RodicaStănoiu, care cerea anularea deciziei CNSAS privind colaborarea sa cu Securitatea, a fost respinsă de Curtea de Apel Oradea care a obligat-o peStănoiula plata unor cheltuieli de judecată de 22.000 de lei, însă decizia nu este definitivă, fiind atacată cu recurs la instanța supremă.

Recursul RodicăiStănoiula verdictul de colaborator a fost înregistrat la instanța supremă și are un prim termen în februarie 2014.