Miliardarul Lakshmi Mittal, la negocieri cu Ponta și Băsescu. Miza URIAȘĂ a discuțiilor de la București

Președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta discută astăzi cu omul de afaceri Lakshmi Mittal, președintele gigantului ArcelorMittal, lider mondial în producția de oțel. Prima oprire a lui Mittal a fost la Guvern. După discuția cu Ponta, omul de afaceri a fost primit, la Cotroceni, și de Băsescu, căruia i-a mulțumit „pentru susținerea în a rezolva câteva probleme discutate de dimineaneață cu primul-ministru”, sugerând, în imaginile transmise de Administrația Prezidențială, că este nemulțumit de „situația macroeconomică din Europa”, ceea ce l-ar putea determina să își reducă activitarea în România.

EUROVISION 2013 – CEZAR OUATU S-A CALIFICAT ÎN FINALA EUROVISION 2013. „It’s my life” se va auzi sâmbătă LIVE la Malmo

Concluziile întâlnirii Ponta – Mittal

În cadrul întâlnirii de la Guvern, președintele ArcelorMittal Lakshmi Mittal i-a prezentat premierului Ponta mai multe propuneri privind „creșterea eficienței activității la Arcelor Mittal Galați, între care soluții de optimizare a costurilor de producție”, se arată în comunicatul Guvernului.

Surse guvernamentale au declarat pentru gândul că reprezentanții ArcelorMittal au avertizat partea română că se pot retrage de pe piața românească, dacă nu le sunt îndeplinite anumite condiții.

„Președintele ArcelorMittal a exprimat speranța că mediul investițional din România își va păstra atractivitatea și că vor putea fi identificate soluții sustenabile, în mod special, în domeniul energiei. Primul-ministru Victor Ponta a afirmat sprijinul Guvernului român pentru o activitate eficientă și pe termen lung a grupului ArcelorMittal în România, precum și interesul României de a consolida atributele sale competitive privind investițiile străine, în particular în domeniul industriei siderurgice”, se arată în documentul citat.

Premierul Ponta l-a asigurat pe președintele ArcelorMittal că va discuta problemele semnalate și la Consiliul European din 22 mai la care urmează să participe.

Surse parlamentare și guvernamentale au declarat pentru gândul că discuția cu cei din conducerea ArcelorMittal are ca temă nemulțumirile legate de activitatea unităților din România. Mai exact, reprezentanții ArcelorMittal doresc renegocierea contractelor de furnizare de energie, prețurile fiind prea ridicate. Joi seara, prezent în studioul televiziunii publice, Ponta a admis întâlnirea, arătând că este, de altfel, cel care l-a invitat pe Lakshmi Mittal, întrucât „situația e gravă”.

În februarie, ArcelorMittal Galați a încheiat un contract cu Nuclearelectrica, valabil până în toamna anului viitor. Oțelăriei îi va fi furnizată energie la prețul de 181 de lei/MWh, în condițiile în care anul trecut, când depindea de prețurile practicate pe bursa de profil, tarifele obținute variau între 170 și 260 de lei/MWh. Reprezentanții combinatului susțin însă că prețul ar trebui să fie chiar mai mic de atât, având în vedere că ArcelorMittal Galați este al doilea cel mai mare consumator de energie din România.

Ponta a informat USL-ul cu privire la nemulțumurile conducerii ArcelorMittal

Premierul Victor Ponta și-a informat, luni, colegii din grupurile reunite ale USL că cei din conducerea ArcelorMittal vor veni în România și „urmează să facă un anunț important”. Primul-ministru nu a dorit să detalieze ce anunț vor face cei de la ArcelorMittal, dar declarația sa a fost făcută în timp ce le vorbea parlamentarilor USL despre importanța locurilor de muncă și despre exploatarea gazelor de șist.

În interviul de la TVR, Ponta a confirmat că dorește să negocieze cu Mittal, întrucât omul dde afaceri ia în calcul retragerea din România în condițiile în care în Uniunea Europeană prețurile la energie sunt în creștere. Mai mult, Ponta a admis că există riscul închiderii combinatului Sidex Galați. „Domnul Mittal are o mare preocupare față de deciziile pe care Uniunea Europeană le va lua săptămâna viitoaare în Consiliul European. Ei spun așa: Europa, dacă va continua să crească prețurile la energie, nu să le scadă, noi ne ducem în altă parte, în China”, a spus Ponta, adăugând că „situația e gravă”.

Surse parlamentare și guvernamentale au declarat pentru gândul de la discuția cu premierul, Mittal se așteaăptă la negocierea prețului la energie. „Cei de la Mittal au semnat anul trecut un contract valabil până în 2014, dar între timp prețul energiei a scăzut. Doresc să renegocieze prețul la care primesc energia, considerând că au pierderi prea mari. În caz contrar, au amenințat că vor închide activitatea din România”, au afirmat sursele citate.

De asemenea, cei de la ArcelorMittal sunt nemulțumiți de faptul că trebuie să plătească anual aproximativ 50 milioane de euro pentru certificatele verzi.

Surse din USL susțin că amenințarea cu închiderea combinatelor nu poate fi ignorată de Guvern, în condițiile în care cei de la Mittal și-au restructurat activitatea în mai multe țări europene în ultima perioadă.

„Și Guvernul are o serie de reproșuri pe care le poate face celor de la ArcelorMittal, mai ales vizavi de nerespectarea unor condiții de mediu pe care nu ne-au îndeplinit”, au precizat surse guvernamentale.

Mittal, la Cotroceni: „Situația din Europa nu e bună”

În discuția cu Băsescu, arată imaginile transmise de Administrația Prezidențială, Lakshmi Mittal a menționat „câteva probleme” pe care compania le are și pe care le-a discutat cu primul-ministru dimineață. Potrivit unui comunicat al Președinției, problemele ridicate de Mittal au fost „prețurile mari la energie, determinate, în principal, de schemele de susținere a energiei regenerabile („certificatele verzi”) și de taxa de cogenerare”.

„Sidex este un combinat foarte important pentru noi. Dar, în același timp, suntem într-o situație macroeconomică în Europa care nu e bună. Cererea europeană de oțel a scăzut cu 30%, comparat cu perioada precriză. Asta înseamnă 60 de milioane de tone de capacități în exces. Nu este cerere, nu este creștere”, a susținut omul de afaceri vorbind în termeni mai favorabili însă de Statele Unite ale Americii.

Ca sugestie pentru poziția pe care România ar urma să o aibă la Consiliul European de joi legat de energie, unde se va discuta problema nivelului subvențiilor, omul de afaceri a propus ca țările să se comporte ca Statele Unite ale Europei. „Sunt convins (că numai așa se va depăși criza, n.r.) și susțin ideea Statelor Unite ale Europei”, a replicat Băsescu.

De ce vine al 54-lea cel mai bogat om din lume la București

Lakshmi Mittal ocupă locul 54 în topul celor mai bogați oameni din lume, cu o avere estimată de Bloomberg la 15,2 miliarde de dolari.

Compania la care deține cel mai mare pachet de acțiuni, respectiv 38%, este prezentă în România prin combinatul ArcelorMittal Galați, una dintre cele mai mari zece companii din țară, cu o cifră de afaceri de peste 1,1 miliarde de euro în 2011, ArcelorMittal Tubular Products Roman, ArcelorMittal Tubular Products Iași, ArcelorMittal Romportmet și ArcelorMittal Admet.

Vizita miliardarului indian vine într-un context tensionat pentru combinatul siderurgic din Galați care continuă să înregistreze rezultate negative pe fondul diminuării cererii de oțel din Europa, dar și pe fondul majorării facturii la energie, după cum au explicat reprezentanții companiei care au subliniat în repetate rânduri că prețurile ridicate duc la scăderea competitivității oțelăriei.

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

„Fabricarea oțelului este un proces intensiv energetic, iar companiile din acest sector, precum ArcelorMittal Galați, au nevoie de prețuri corecte, predictibile și sustenabile la energie, pentru a putea continua să concureze pe piața exporturilor și să își păstreze activitățile în România”, au precizat reprezentanții companiei în februarie.

Principalele nemulțumiri vizează creșterea unor costuri adiționale ale energiei, precum cele de distribuție, certificatele verzi și taxa de cogenerare. „Suntem extrem de îngrijorați de creșterea explozivă a costurilor cu energia, din cauza măsurilor de acordare de subvenții pentru energia regenerabilă și de liberalizare a prețului gazului din producția internă. Pentru noi, aceste evoluții necesită o re-echilibrare urgentă, pentru a nu pierde sustenabilitatea activităților noastre industriale din România”, se arată într-o luare de poziție.

ArcelorMittal este al doilea cel mai mare consumator de energie din România, după Alro. Combinatul are de nevoie de circa 1,7 TWh (terawatt pe oră n.r.) pe an pentru a-și putea desfășura activitatea. Conform strategiei de sprijinire a energiei verzi, o anumită parte din consumul de energie al combinatului trebuie să fie din surse regenerabile, iar pentru fiecare MWh de „energia curată” trebuie plătite așa-numitele certificate verzi.

ArcelorMittal a plătit anul trecut circa 43 de milioane de euro pentru certificatele verzi.

Cum funcționează sistemul certificatelor verzi

Practic, producătorii de energie verde primesc pentru fiecare unitate de energie electrică livrată în rețea, respectiv pentru fiecare MWh, un anumit număr de certificate verzi.

Potrivit legii, se acordă 6 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie produsă în centrale fofotoltaice, 2 certificate pentru energia produsă de turbine eoliene noi și 3 certificate pentru energia hidro.

Furnizorii trebuie să cumpere aceste certificate, al căror preț este transferat în tariful energiei electrice pentru consumatorul final. Din totalul de energie livrat de furnizori, certificatele verzi trebuie să acopere o cotă, stabilită anual prin lege. În 2012, cota obligatorie a fost de 0,1188 certificate verzi/MWh.

Agenția Națională pentru Reglementare în Domeniul Energetic (ANRE) estimează că anul acesta se vor emite peste 10,1 milioane de certificate verzi, consumul total de energie prognozat fiind de 48,2 TWh.

„Astfel, cota estimată de achiziție de CV de către furnizorii de energie electrică pentru anul 2013 este de 0,2117 CV / MWh”, se arată într-un document ANRE.

Valoarea de tranzacționare a certificatelor verzi pentru anul 2013 este de minimum 264 de lei (28 de euro) și maximum 264 de lei pe certificat. Sumele sunt stabilite prin lege, însă valoarea medie la care este tranzacționat un astfel de certificat se apropie de pragul maxim, în contextul în care în România cererea este ridicată, iar numărul producătorilor este scăzut. Anul trecut s-au tranzacționat peste un milion de certificate verzi pe OPCOM, valoarea medie fiind de 56,4 euro.

Operatorii economici care nu își ating cota obligatorie de achiziție de certificate verzi pentru anul 2013 trebuie să scoată din buzunar 528 de lei pentru fiecare certificat neachiziționat.

În primele trei lune ale acestui an au fost emise peste 1,6 milioane de certificate verzi, potrivit datelor Transelectrica. Certificatele verzi pot fi cumpărate fie pe OPCOM fie prin contractele directe semnate de furnizori și producători.

Contractele cu Hidroelectrica, în vizorul Comisiei Europene

Costurile pentru energia electrică de care are nevoie combinatul siderurgic de la Galați au început să crească de anul trecut, după expirarea contractului cu Hidroelectrica.

ArcelorMittal a fost nevoit să cumpere curent de pe bursa de profil, OPCOM, unde prețurile erau mai ridicate decât cele obținute prin înțelegerea cu Hidroelectrica.

În martie 2012, compania a vrut să cumpere de pe bursă o cantitate de 3,15 milioane de MWh, echivalentul a circa 5% din consumul național de energie, oferind un preț de 630 de milioane de lei (echivalentul a 144,4 milioane de euro), respectiv 200 de lei/MWh, cu peste 50% mai mult decât plătea cu un an înainte, când funcționa pe energie hidro. Niciun ofertant nu a fost însă dispus să onoreze comanda combinatului siderurgic.

„Nu am putut încheia un contract pentru achiziția de energie. Lucrăm la găsirea unei soluții pe bursa OPCOM, unde și furnizorii au eșuat să găsească clienți pentru cantități mari de energie. Este ca și cum ai vrea să cumperi Cola, iar o sticlă de jumătate de litru are un preț la restaurant, un bax în supermarket are un alt preț, iar un camion luat direct de la producător are un cu totul alt preț. Noi facem parte din a treia categorie, avem nevoie de cantități mari și sigure de energie. În privința etichetei de băieți deștepți care ni se aplică, consider că nu este una adecvată, pentru că nu reflectă realitatea. Noi avem nevoie de energie ca să producem oțel, nu ca să o vindem mai departe”, declara la acea vreme Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galați.

Câteva luni mai târziu, Comisia Europeană a demarat o investigație oficială, suspiciunea fiind aceea că două dintre contractele dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal constituiau ajutor de stat ilegal. Din concluziile preliminare rezulta că în 2009, când oțelăria a cumpărat energie la prețul de 138 de lei/MWh pentru 2010, și un an mai târziu, când pentru 2011 a plătit 130 de lei/MWh Hidroelectrica a fost prejudiciată, existând comenzi mai avantajoase pe care producătorul de stat le-a refuzat.

Poziția României a fost aceea că în lipsa unei analize comparative a prețurilor, imposibil de făcut atât timp cât nu există un preț al pieței, pierderile statului, acționar majoritar la Hidroelectrica prin Ministerul Economiei, nu pot fi dovedite.

În februarie, ArcelorMittal a reușit să încheie un contract de furnizare de energie cu Nuclearelectrica, asigurându-și astfel consumul până în toamna anului viitor. Valoarea contractului este de 337,1 milioane de lei (76,8 milioane de euro), respectiv 181 de lei/MWh.

Combinatul nu a mai înregistrat profit de la începutul crizei

În vara anului trecut, compania a anunțat inițierea unui program de plecări voluntare a salariaților, măsură fiind menită să mențină competitivitatea unității care merge în pierdere de la începutul crizei.

Combinatul siderurgic de la Galați a pierdut în ultimii 11 ani aproape 19.000 de angajați, toți renunțând la locurile de muncă și alegând plățile compensatorii acordate de către ArcelorMittal.

Sursă: Ministerul Finanțelor Publice (MFP)

Combinatul Sidex Galați a fost privatizat în noiembrie 2001, fiind cumpărat de către compania anglo-indiană LNM Holdings NV, devenită ulterior ArcelorMittal. Valoarea tranzacției a fost de 70 de milioane de dolari.

Compania, care potrivit presei înregistra înainte de privatizare pierderi de un milion de dolari pe zi, a trecut pe plus la doi ani după ce a fost preluată.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar.