CUM ÎMPART GAZELE DE ȘIST EUROPA ÎN DOUĂ – Ce s-a decis la Bruxelles și ce miză are România

După semnalul pozitiv dat miercuri la Bruxelles, în Consiliul European, privind acceptarea gazelor de șist ca sursă de energie neconvențională pe care țările care doresc o pot explora și exploata, Guvernul se gândește deja la acordarea licențelor. Anunțul a fost făcut de ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță, a doua zi după Consiliul de la care premierul Victor Ponta a dat semnalul că UE „permite țărilor membre ale UE să-și adapteze legislația pentru a încuraja explorările și exploatările”.

Mutarea este una rapidă, având în vedere că, până în luna martie, Ponta s-a arătat mai degrabă reticent, instituind chiar un moratoriu cu argumentul că România ar aștepta rezultatele studiilor europene de impact. În urmă cu două luni, premierul s-a repoziționat însă. „E un obiectiv strategic al României să nu mai depindem de gazele din Rusia”, a spus Ponta și miercuri la Bruxelles, vorbind de „capacitatea României din producția internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de șist, care să acopere tot consumul României, să ne ajute să exportăm și în Moldova”, ca de „un interes strategic” care „nu e îndreptat împotriva” Rusiei.

Cel mai important jucător în piața de energie implicat deja în prospectarea zăcămintelor din România este gigantul american Chevron, căruia statul i-a concesionat trei perimetre la Constanța (Costinești, Vama Veche, Adamclisi) și unul la Bârlad. Interesate s-au arătat însă și companiile Petrom, Romgaz, MOL și NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuți, deținut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Când începe ANRM demersurile pentru a acorda licențe

„În perioada urmatoare, Agentia Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va organiza licitațiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de șist. Ulterior, vom aștepta rapoartele geologice ale acestor firme, rapoarte care ne vor indica dacă există sau nu gaze de șist pe teritoriul țării noastre. De-abia după ce vom constata ca România dispune de gaze de șist, vom decide dacă le vom exploata sau nu”, a spus joi Niță, la Conferința „Energy Business Summit”.

Din datele avansate de oficiali până în acest moment, explorarea ar urma să dureze peste doi ani de la obținerea licențelor și finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani.

Până acum, Chevron a primit doar avizul de mediu pentru explorare pentru perimetrele de pe litoral plus certificatele de urbanism pentru zonele din județul Vaslui unde vrea să facă prospecțiuni pentru o posibilă exploatare a gazelor de șist. În planurile companiei americane, în a doua jumătate a acestui an ar urma să înceapă forarea unui puț de explorare la perimetrul de la Bârlad.

Intențiile Chevron, care nu se opresc la explorare, așa cum insistă Guvernul, ci merg până la exploatarea resurselor peste 4-5 ani, au stârnit protestele vasluienilor care au reclamat, anul trecut, că în felul acesta le va fi afectată pânza de apă freatică, fără a mai pune la socoteală riscul declanșțării unor cutremure, așa cum s-a întâmplat în Statele Unite.

Protestatarii reclamă, mai exact, metoda fracturării hidraulice folosită de Chevron. Deocamdată, Chevron s-a limitat la studii și lucrări de explorare prin tehnologii convenționale.

Ponta și Băsescu, de aceeași parte. Ce s-a decis la Bruxelles

„Exploatarea gazelor de șist este foarte importantă și binevenită și cine spune altceva atentează la siguranța energetică națională”, îi contrazice însă pe refractari președintele Traian Băsescu, un suporter al exploatării gazelor de șist și unul dintre cei care a purtat discuțiile ci șefii Chevron pentru a-i aduce în România.

Recent, USL s-a raliat acestei poziții, iar premierul Victor Ponta a susținut același punct de vedere, cu mandat de la Cotroceni, și la Consiliul European. Mai mult, din poziția rezervată pe care o adoptase, Ponta a devenit un apărător ai ideii diversificării surselor de energie prin gazele de șist, anunțând la finalul Summitului că „există în mod clar o opțiune de a permite țărilor membre ale UE să-și adapteze legislația pentru a încuraja explorările și exploatările”, ca o garanție că UE va susține țările care doresc să adopte această poziție, între care și România.

Principalul argument pro invocat de Ponta la Bruxelles a fost prețul mare la energie în Europa față de cel din SUA, unde exploatarea gazelor de șist a produs o adevărată revoluție. „Europa, prin prețuri din ce în ce mai mari la energie, devine necompetitivă și atunci companii mari preferă să-și mute activitatea, în primul și în primul rând în mod neașteptat în SUA, acolo unde prețurile au tot scăzut, la gaze în special, prin gazele de șist”, a spus Ponta, reluând discursul din interiorul Consiliului al președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Al doilea argument al primului-ministru pentru care România a susținut cauza gazelor de șist umăr la umăr cu Polonia, Lituania sau Marea Britanie a fost importul în Europa al surplusului de cărbune din SUA, poluând mai mult. „Deci îndemnul Comisiei și al comisarului Oettinger (comisarul european pentru Energie, Gunther Oettinger, n.r.) este „aveți resurse, folosiți-le ca să importați mai puțin sau dacă puteți să nu importanți deloc, cu atât mai bine” „, a spus Ponta după Summit.

Studiile preliminare ar arăta că Europa are 7% din resursele de gaze de șist ale lumii și, dacă le-ar exploata în totalitate, producția de energie ar depăși cu 12% consumul la nivelul anului 2011 din UE.

Cine este pro, cine se împotrivește în UE

Dacă Polonia, care a concesionat aproape o treime din teritoriu pentru prospecții, Marea Britanie, Ungaria și Spania – care au acordat licențe în domeniu – sunt pentru exploatarea gazelor de șist, Franța și Bulgaria se opun vehement.

Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licența de exploatare a gazelor de șist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea populației pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice și chiar la provocarea de cutremure.

Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franța, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea și în exploatarea petrolului și gazelor de șist, coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă.

De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de șist să urce pe primul loc în Europa pe această nișă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informațiile că Guvernul ar intenționa taxarea cu 80% a profitului pe această piață. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră și mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.

Autoritățile române nu au reglementări în domeniu

În cadrul legislației din România, nu există încă deosebiri între resursele convenționale și cele neconvenționale și nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de șist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză „nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizații de mediu) pentru astfel de lucrări”.

Pentru a explora sau pentru a exploata gazele de șist, companiile interesate trebuie să încheie acorduri de concesiune cu reprezentanții Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM). Pentru început se realizează prospecțiuni seismice și geologice ale zonei, apoi se trece la alte trei etape, exploatare, dezvoltare-exploatare sau exploatare.

Studiile menite să evalueze impactul activității companiilor asupra mediului sunt făcute în timpul forajele la adâncime și în faza de exploatare a gazului de șist.

În cazul acordurilor petroliere, durata fazei de exploatare durează aproximativ cinci ani.

În ce constă metoda fracturării hidraulice

Gazul de șist se găsește în rezervoare neconvenționale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informațiilor disponibile la Ministerul Mediului. Reprezentanții Chevron susțin că metodele folosite de ei în cadrul proceselor de explorare și de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător.

Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip și cantități mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activitățile Chevron în Europa.

Sursa infigraficului: BBC

Amestecul pătrunde apoi prin „perforaturile colanei de foraj” și creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă. Reprezentanții Chevron susțin că aditivii utilizați în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiți și în operațiunile convenționale și sunt reglementați de către statele membre ale Uniunii Europene.

Extragerea gazelor de șist

Următoarea etapă a procedeului reprezintă evaluarea descoperirilor făcute în cadrul fazei de exploatare experimentală, care este realizată prin fracturarea unor zone mici de testare cu ajutorul unor sonde verticale și prin monitorizarea debitului de gaze obținut.

Odată cu trecerea la exploatarea comercială a gazelor de șist roca este forată cu o serie de sonde orizontale și este fracturat șistul pe toată suprafața lui.

Negocierile Chevron cu privire la obținerea de licențe pentru cele trei suprafețe aflate în sud-estul țării, cu o suprafață totală de 2.700 de kilometri pătrați, datează de la sfârșitul anului 2011, conform raportului anual de activitate al americanilor. Schimbările de putere au amânat însă planurile companiei americane.