Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, sâmbătă, la finalul Congresului Uniunii de la Miercurea Ciuc, că propunerea formațiunii de scoatere a sintagmei „național” din articolul 1 din Constituție „nu este negociabilă”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Întrebat, sâmbătă, într-o conferință de presă susținută la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, dacă pentru UDMR este negociabilă propunerea de scoatere a sintagmei „național” din articolul 1 al Constituției, Kelemen Hunor a răspuns negativ.
„Nu vom negocia prin televiziuni, prin mass-media. Am recepționat toate mesajele. Nu este negociabilă”, a spus liderul UDMR.
Premierul Victor Ponta le-a spus, sâmbătă, delegaților UDMR la Congresul Uniunii, că modificarea articolului 1 din Constituție va fi greu de acceptat pentru o majoritate parlamentară, dar că împreună pot găsi formula care să le garanteze maghiarilor că sunt parte a națiunii.
„Cred că la modificare constituțională putem găsi acea formulă care să vă garanteze și dumneavoastră că sunteți o parte a națiunii, o parte legitimă a acestei țări și că asta e țara dumneavoastră, cum e a tuturor românilor”, a mai spus premierul Ponta.
Peste o mie de persoane au participat, sâmbătă, la al XI-lea Congres al UDMR, care s-a desfășurat la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, fiind cel mai mare congres din istoria Uniunii. Printre participanți s-au numărat peste 770 de delegați ai filialelor teritoriale și liderii principalelor partide din România și Ungaria. La congres au participat, ca invitați, și președintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, președintele PDL, Vasile Blaga, liderul Partidului Forța Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, precum și politicieni din Ungaria.
Potrivit unui document adoptat, sâmbătă, la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, se recomandă ca, pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităților naționale să poată fi utilizate ca limbă oficială.
„Recomandăm o clauză constituțională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale și condiții constituționale pentru constituirea unor regiuni cu statut special. Am recomandat ca, pe lângă limba română, în unele regiuni, limbile minorităților naționale să poată fi utilizate ca limbă oficială. Recomandările noastre se referă în primul rând la situația constituțională și de drept civil a comunității noastre etnice: recomandăm din nou radierea conceptului statului național. Consemnarea caracterului național al statului în Constituție este un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităților etnice sau respingerii unor creanțe îndreptățite ale minorităților. Recomandăm totodată ca legea să recunoască minoritățile naționale ca elemente constitutive ale statului, pentru că acest principiu constituțional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi ci și între comunități, în primul rând între majoritatea română și naționalitățile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declarația de la Alba Iulia din 1918”, se arată în documentul citat.