La trei ani după demararea campaniei anti-fumat la nivel european, dependenții de nicotină sunt tot mai informați despre impactul negativ pe care acest viciu îl are asupra organismului.
Comisia Europeana demarează o campanie de informare și de conștientizare asupra riscurilor pe care fumatul le implică, dar și despre beneficiile care apar odată cu renunțarea la dependența de nicotină. Astfel, dinții sunt mai albi, mâncarea are gust, omul nu mai miroase ca o scrumieră. Dincolo de aceste aspecte mai există și cel economic: foștii fumători au mai mulți bani.
Ultimul studiu european arată că peste jumătate dintre fumători la nivel național, adică 2,5 milioane de români, susțin că și-au propus să renunțe la acest viciu anul viitor. Studiul nu ne spune însă și al câtelea „an viitor” amânat ar fi acesta. De la intenție și până la fapta este drum lung, atrag atenția specialiștii.
„Doar 12% dintre fumătorii români au încercat să scape de acest viciu”, a declarat dr. Ioana Munteanu, președinte secției de Tabacologie, din cadrul Spitalului de Pneumologie Marius Nasta.
Fumătorii cheltuiesc anual peste 1.000 de euro pentru acest viciu
Majoritatea fumătorilor români consumă între 10 și 20 de țigări pe zi, iar cel mai grav este că tot mai mulți adolescenți îmbrățișează acest obicei. Tocmai de aceea, la nivel european, noua campanie anti-fumat se axează pe avantajele renunțării la acest viciu.
„Dispare halena, pielea nu se mai ridează, revine mirosul, nu mai cade părul, respirația se corectează și să nu uităm și partea pecuniara”, a punctat prof. dr. Prof. dr. Florin Mihălțan, medic pneumolog de la Spitalul Marius Nasta.
În ceea ce privește banii pe care românii îi aruncă pentru acest viciu, datele arată că anual un român care fumează zilnic un pachet de țigări cheltuiește peste 4.000. Dacă n-ar mai face asta, ar pune deoparte peste 1.000 de euro pe an.
În plus, pentru a descuraja viciul în rândul tinerilor, autoritățile europene vor să elimine de pe piață, de anul viitor, țigările cu arome, cele cu capsulă și țigarete de tip „slim” sau „super-slim”. Cel puțin așa prevede un proiect al Comisiei Europene.