Cum va arăta economia României în 2016. Scenariile Guvernului

Guvernul își propune să majoreze investițiile publice în următorii trei ani, cu precădere proiectele finanțate din fonduri europene nerambursabile, astfel încât, în 2016, nivelul cheltuielilor de investiții să ajungă la 21,5% din PIB, reiese din Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014-2016, publicată recent de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

Printre obiectivele asumate în strategie se numără o creștere anuală de 1,4% a locurilor de muncă, menținerea datoriei publice sub 39% din PIB, reducerea contribuțiilor sociale, a TVA-ului, precum și elaborarea unei strategii pentru stabilirea nivelului redevențelor la petrol și gaze.

gândul vă prezintă principalele măsuri asumate de executiv.

ACTUALITATE Oscar Pistorius are o nouă iubită. Sora fostei soții: „E atât de bolnav încât a căutat o sosie”

20:22

EXTERNE Noul premier al Franței, François Bayrou, vrea numirea noului GUVERN „înainte de Crăciun”

20:19

INVESTIȚII PUBLICE

Investițiile publice ar urma să ajungă în 2016 la peste 56 de miliarde de lei, respectiv 21,5% din PIB, de la 36,9 miliarde de lei, respectiv 16,6% din PIB în 2013, potrivit Strategiei Fiscal Bugetare 2014-2016.

Guvernul estimează că, în următorii patru ani, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat se vor menține la circa 35% din PIB, în timp ce cheltuielile de investiții vor înregistra o creștere de 4,9 puncte procentuale în PIB, în același interval.

Sursă: Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014-2016

Pentru a atinge acest obiectiv, guvernul va aloca fonduri pentru proiectele cofinanțate din bani europeni, din surse proprii urmând să fie finanțate acele investiții „cu un grad ridicat de execuție și care pot fi finalizate într-un orizont mediu de timp (3-5 ani)”

„În dimensiunea sa financiar-bugetară, mediul economic de dezvoltare va fi axat pe investiții publice de antrenare, acele investiții menite să susțină infrastructura, agricultura și dezvoltarea rurală, energia și tehnologia avansată”, se arată în document.

CREȘTERE ECONOMICĂ

Economia va face salturi modeste în următorii trei ani, cea mai semnificativă creștere a Produsului Intern Brut (PIB) fiind prognozată pentru anul 2016, respectiv 3%. Principalul motor al creșterii economice îl va constitui cererea internă cu o medie anuală estimată de 3%, reiese din documentul elaborat de Finanțe.

În ceea ce privește evoluția exporturilor, acestea vor înregistra o creștere mai modestă decât cea a importurilor, pe fondul scăderii cererii din Uniunea Europeană, principalul partener comercial al României.

„Exporturile și importurile de bunuri și servicii vor înregistra ritmuri în creștere, în termeni reali, cu o medie anuală de 4,9%, respectiv 5,8%, exportul net având efect negativ asupra produsului intern brut, diminuându-i creșterea”, se arată în strategie.

Prognozele executivului arată că PIB-ul României ar urma să crească în 2014 cu 2,2%, în timp ce pentru 2015 este estimată o creștere economică de 2,4% din PIB.

LOCURI DE MUNCĂ

Numărul mediu de salariați se va majora anual cu circa 1,4%, potrivit estimărilor guvernului.

În 2013, măsurile asumate de executiv ar urma să creeze locuri de muncă pentru circa 345.000 de persoane.

Rata șomajului ar urma să scadă de la 5,2%, nivel prognozat pentru finele acestui an, la 4,5% la sfârșitul anului 2016.

„În domeniul ocupării forței de muncă, pentru perioada 2014-2016, România continuă să aibă în vedere atingerea țintei naționale de creștere a ratei de ocupare până la 70% pentru populația din grupa de vârstă 20-64 ani în orizontul anului 2020, în contextul Strategiei Europa 2020”, se arată în strategie.

În 2012, rata de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani a fsot de 63,8%.

INFLAȚIE

În următorii trei ani, rata inflației va continua să urmeze o pantă descendentă, ajungând la 2,3% la finele anului 2016, față de 3,2%, nivel țintit de Banca Națională a României (BNR) pentru anul curent.

Estimarea a luat în calcul „ani agricoli normali și o volatilitate redusă pentru prețul internațional al petrolului”.

CONSULTAȚI STRATEGIA FISCAL BUGETARĂ PENTRU PERIOADA 2014-2016

DATORIE PUBLICĂ

Datoria publică se va stabiliza în jurul valorii de 39% din PIB, reiese din documentul publicat de Finanțe.

În 2012, tranzacțiile privind datoria publică au însumat 10,7 miliarde de lei, în creștere cu 22,5% față de anul precedent.

„Nivelul estimat al datoriei guvernamentale brute pentru sfârșitul anului 2013 este de 38,4 % din PIB, iar pe termen mediu se va situa sub 39,0 % din PIB, în timp ce nivelul datoriei guvernamentale nete este estimat la 31,5% pentru sfârșitul anului 2013, iar pe termen mediu sub 33,0 % din PIB”, se arată în strategie.

Sursă: Strategia Fiscal Bugetară pentru perioada 2014-2016

Scenarii de risc: Cum va evolua datoria publică dacă vom avea o creștere economică mai mică sau dacă leul se va deprecia

În scenariul de bază, fundamentat pe o creștere economică de 1,6% din PIB în 2013, 2,2% în 2013, 2,4% în 2015 și 3% în 2016, evoluția pe termen mediu a datoriei publice indică o majorare a acesteia cu 0,2% în PIB până în 2016, față de nivelul prognizat pentru anul acesta, mai exact de la 38,4% în 2013 la 38,6% în anul 2016.

În situația în care creșterea economică va fi mai redusă, respectiv cu 1% mai mică decât scenariul de bază, ponderea datoriei guvernamentale în PIB va crește cu 0,5%, de la 38,4% în 2013 la 38.9% în 2016.

În ceea ce privește impactul cursului de schimb leu/euro, în situația în care moneda națională se va deprecia cu 5% în raport cu euro, ponderea plăților de dobândă în PIB va ajunge la 1,59% în 2016, față de 1,56% potrivit scenariului de bază.

Din analiza influenței creșterii ratei de dobândă cu 1% asupra plăților de dobândă din bugetul de stat reiese că ponderea plăților de dobânzi în PIB va crește până la 1,73% în 2016, față de 1,56%, scenariul de bază.

MĂSURI FISCALE

Redevențe: Elaborarea Strategiei pentru noul regim de impozitare în domeniul petrolului și gazelor naturale în perioada 2015-2024.

Contribuții sociale: Reducerea treptată, în următorii 4 ani, a contribuției de asigurări sociale datorată de angajator, pe masura creșterii gradului de colectare a veniturilor bugetare până în 2016.

Impozite și taxe locale: Revizuirea bazei impozabile pentru impozitele pe proprietate, acestea variind în funcție de destinația proprietății și nu în funcție de statutul juridic al proprietarului.

TVA: Reducerea treptată în următorii 4 ani a taxei pe valoarea adăugată pe măsura îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare.

În perioada 2014-2016, veniturile bugetare sunt estimate la 33,9%-33,8% din PIB datorită creșterii economice preconizate pentru această perioadă, măsurilor privind îmbunătățirea colectării, precum și datorită creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene.

În cadrul veniturilor bugetare, cele mai mari ponderi sunt înregistrate de contribuțiile sociale ( 8,8-8,7% din PIB ), TVA (8,5% din PIB) accize (3,6% din PIB).