Care sunt recomandările Comisiei Europene pentru România

Comisia Europeană recomandă finalizarea acordului derulat cu UE și FMI, creșterea colectării, implicit prin taxe de mediu mai mari, egalizarea vârstei de pensionare și continuarea reformelor structurale, menționând slaba capacitate administrativă ca principală sursă de preocupare privind România.

Totodată, CE menționează în recomandarea privind Programul național de reformă pentru 2013 că România se plasează pe ultimele locuri la productivitatea muncii și reducerea sărăciei.

„Capacitatea administrativă insuficientă este o sursă principală de preocupare pentru România. Administrația publică se caracterizează printr-un cadru juridic incoerent, prin recurgerea frecventă la ordonanțe de urgență, printr-un nivel scăzut de cooperare interministerială și printr-o birocrație excesivă. Eficiența acesteia este, de asemenea, subminată de o carență a competențelor, de lipsa transparenței în ceea ce privește recrutarea personalului și de o rată ridicată de rotație a personalului de conducere”, se arată recomandarea CE privind Programul național de reformă al României pentru 2013.

CE: Există un risc substanțial ca o parte din fondurile structurale să fie dezangajate în 2013

Slaba capacitate administrativă se reflectă în rata scăzută de absorbție a fondurilor UE. Obiectivul de absorbție convenit pentru sfârșitul anului 2012 în cadrul programului de asistență financiară al UE nu a fost atins, existând un decalaj considerabil față de acesta.

La sfârșitul anului 2012, absorbția cumulativă era de 5,53 miliarde euro sau 20,2 % din totalul fondurilor structurale, de coeziune și agricole disponibile, adică cu 2,47 miliarde EUR mai puțin decât obiectivul stabilit în cadrul programului pentru sfârșitul anului 2012, care era de 8 miliarde EUR.

Rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune este și mai scăzută, fiind de 13 % la sfârșitul lunii martie 2013. În cea mai mare parte a celei de a doua jumătăți a anului 2012, nivelul de absorbție a fondurilor UE a stagnat după ce auditorii naționali și europeni au identificat o serie de deficiențe la nivelul sistemelor de gestiune și de control și în ceea ce privește achizițiile publice.

„Există un risc semnificativ ca o parte substanțială din fondurile structurale și de coeziune să fie dezangajate în 2013”, se spune în documentul CE.

Executivul european recomandă României să ducă la bun sfârșit programul de asistență financiară UE/FMI. În martie 2013, România a solicitat oficial o prelungire cu trei luni, astfel că evaluarea finală a programului va avea loc la sfârșitul lunii iunie.

CE nu menționează posibilitatea unui nou acord cu România, alături de FMI.

În linie și cu alte poziții anterioare, CE sesizează că situația bugetară a României s-a îmbunătățit, dar consideră că nivelul scăzut al încasărilor fiscale reprezintă o problemă majoră, iar sustenabilitatea sistemului de pensii un risc pe termen lung.

„Nivelul redus de conformitate fiscală reprezintă o provocare majoră pentru sistemul fiscal al României, în special în ceea ce privește TVA și impozitarea veniturilor salariale. Nivelul taxelor de mediu este sub media UE”, se spune în raport.
În aceste condiții, România trebuie să îmbunătățească colectarea taxelor, să egalizeze vârsta de pensionare între femei și bărbați și să reformeze sistemul de pensii astfel încât să fie promovate angajările muncitorilor mai vârstnici.

În domeniul sănătății, Comisia notează existența unor inegalități majore, generate de folosirea ineficientă a resurselor și managementul defectuos. România trebuie să facă mai multe eforturi pentru îmbunătățirea eficienței costurilor în sistem, prin reducerea utilizării excesive a spitalizării în favoarea asistenței medicale primare.

CE recomandă autorităților să asigure o mai bună participare pe piața muncii și să sporească capacitatea de inserție profesională și productivitatea forței de muncă prin revizuirea și consolidarea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă, prin asigurarea de servicii de formare și îndrumare individualizate și prin promovarea învățării pe tot parcursul vieții.

CE: Reducerea sărăciei continuă să fie o problemă importantă

Totodată, trebuie consolidată capacitatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă pentru a spori calitatea șși acoperirea serviciilor acesteia.

Pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, România trebuie să pună în aplicare fără întârziere Planul național pentru încadrarea în muncă a tinerilor, inclusiv printr-o garanție pentru tineri, să combată sărăcia, să îmbunătățească eficacitatea și eficiența transferurilor sociale, acordând o atenție deosebită copiilor.

„Reducerea sărăciei continuă să fie o problemă importantă. În 2011, o proporție de 40,3 % din populația României era expusă riscului de sărăcie și de excluziune socială, aproape cu două treimi mai mult decât media UE de 24,2 %. Copiii sunt o categorie în mod special afectată (49, 1 %). Impactul transferurilor sociale (excluzând pensiile) asupra reducerii sărăciei este, în continuare, cu mult sub eficiența medie a transferurilor din UE, atât pentru ansamblul populației (23,7 % în România comparativ cu 37,5 % pentru UE în 2011), cât și pentru copii (22 % comparativ cu 42,8 % pentru UE)”, precizează raportul.

În opinia oficialilor de la Bruxelles, rata redusă de utilizare a serviciilor de asistență socială, precum și acoperirea scăzută și insuficienta adecvare a acestora continuă să submineze capacitatea acestora de a reduce sărăcia.

CE notează că în domeniul asistenței sociale, în 2012 au fost adoptate mai multe acte legislative în vederea continuării reformei din 2011. Adoptarea actelor legislative rămase ar constitui un progres important în direcția finalizării procesului de reformă. Ar putea însă ca aceste acte legislative să fie combinate mai sistematic cu măsuri de activare.

„În 2012 a început punerea în aplicare a Strategiei naționale privind integrarea romilor, însă rezultatele acesteia sunt modeste. Este necesară îmbunătățirea coordonării dintre diferitele părți interesate pentru punerea în aplicare eficace a strategiei, inclusiv a alocării finanțării”, se mai spune în raport.

Reforma din educație trebuie accelerată

În domeniul educației, România trebuie să accelereze reforma, inclusiv prin consolidarea capacității administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să evalueze impactul reformelor.

Trebuie accelerate reformele în domeniul învățământului profesional și al formării, aliniat în continuare învățământul universitar la cerințele pieței muncii și îmbunătățit accesul persoanelor defavorizate.

România trebuie să pună în aplicare o strategie națională de combatere a fenomenului părăsirii timpurii a școlii, punând accentul pe îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari, inclusiv al romilor, la o educațție de calitate.

Tranziția de la îngrijirea instituțională la îngrijirea alternativă pentru copiii lipsiți de îngrijire părintească trebuie accelerată.
România trebuie să consolideze guvernanța șși calitatea instituțiilor și a administrației publice, în special prin îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară, prin sporirea profesionalismului funcționarilor publici printr-o mai bună gestionare a resurselor umane și prin întărirea mecanismelor de coordonare între diferitele niveluri de guvernare.

Este necesară îmbunătățirea semnificativă a calității actelor legislative, prin utilizarea evaluărilor impactului și a evaluărilor sistematice.

România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru asigurarea unei absorbții mai rapide a fondurilor UE, în special prin consolidarea sistemelor de gestiune și de control și prin îmbunătățțirea procedurilor de achiziții publice.

Trebuie îmbunătățit și simplificat mediul de afaceri, în special prin reducerea sarcinii administrative pentru IMM-uri și prin punerea în aplicare a unei strategii coerente în materie de e-guvernare.

CE: Este necesară promovarea concurenței

România trebuie să faciliteze și să diversifice accesul IMM-urilor la finanțare, să asigure realizarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare și întreprinderi, în special prin acordarea unui statut prioritar activităților de cercetare și dezvoltare care sunt susceptibile să atragă investiții private, să intensifice eforturile în sensul îmbunătățirii calității și independenței sistemului judiciar, precum și a eficienței acestuia în materie de soluționare a cauzelor și de combatere a corupției.

Este necesară promovarea concurenței și eficienței în industriile de rețea, prin asigurarea independenței și a capacității de acțiune a autorităților naționale de reglementare și prin continuarea reformei guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor dețținute de stat din sectoarele energiei și transporturilor.

România trebuie să adopte un plan cuprinzător și pe termen lung în domeniul transporturilor și să îmbunătățească infrastructura de comunicații în bandă largă, să continue să dereglementeze prețurile la gaze și la electricitate și să îmbunătățească eficiența energetică, să îmbunătățească integrarea transfrontalieră a rețelelor energetice și să accelereze punerea în aplicare a proiectelor de interconectare a rețelelor de gaze.

Comisia Europeană a publicat miercuri recomandări specifice pentru toate țările membre ale UE, cu excepția Greciei, Irlandei, Portugaliei și Ciprului, precum și recomandări separate pentru zona euro în ansamblu.

Recomandările au rolul să scoată Europa din criză și să consolideze fundația de creștere economică și se bazează pe analize detaliate ale situației din fiecare țară.

Aceste recomandări oferă consiliere guvernelor în privința mijloacelor de creștere a potențialului de creștere, îmbunătățire a competitivității și creare de locuri de muncă, în perioada 2013-2014.