Nica: Este o rușine diferența dintre salariile compensatorii de la Poștă și cele de la CSA și CNVM

Diferența dintre salariile compensatorii la Poșta Română și cele ale foștilor șefi ai autorităților de reglementare în asigurări și valori mobiliare este „o rușine”, „o situație ridicolă, de neacceptat”, a afirmat ministrul Dan Nica, la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de ProTV.

„M-am gândit să vă dau un răspuns politic, dar vă spun direct: este o rușine. Este o lege strâmbă care a permis existența contractelor colective de muncă în care se negocieză inclusiv salariile pentru bugetari. Nu este posibil să negociezi un contract colectiv de muncă cu salarii la nivel de bugetari pentru că negociezi pe baza la ceva care nu este al tău. Nici cel care este conducătorul instituției, și nici cei care cer, nu dețin acei bani. Deci, nu-i companie privată”, a spus Nica, întrebat cum comentează diferența dintre salariile compensatorii de la Poșta Română pentru viitorii disponibilizați și cele pe care le vor primi foștii șefi ai CSA și CNVM, care trec de 100.000 de euro.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și-a început activitatea în data de 29 aprilie, prin preluarea și reorganizarea tuturor atribuțiilor și prerogativelor fostei Comisii Naționale a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) și Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

Cele trei foste comisii de supraveghere erau conduse de 19 comisari. Potrivit declarațiilor făcute de premierul Ponta, fostul preșe­dintele Daniel Tudor al CSA câștiga 188.000 lei pe lună (40.000 euro), Carmen Negoiță, fostul președinte al CNVM – 80.000 lei pe lună (18.000 euro), iar Marian Sârbu, fostul șef al CSSPP , 14.000 euro.

În prezent, Tudor ocupă funcția de vicepreședinte pe asigurări la ASF, iar Sârbu este membru neexecutiv la ASF.

Luând în calcul aceste cifre, rezultă că fostul președinte al CNVM Carmen Negoiță ar putea primi salarii compensatorii de peste 100.000 euro, în timp ce foștii comisari ai CSA vor lua peste 500.000 euro.

Poșta va fi restructurată, ceea ce va presupune disponibilizarea a 3.650 de salariați, reprezentând 11,4% din personal.

„Ca ministru, am un salariu de 5.200 lei și dacă mâine Ponta mă dă afară din Guvern nu primesc salariu compensatoriu. Este inacceptabilă această situație, să primești până la 19 salarii compensatorii pentru că ai fost revocat din funcție, în condițiile în care primeai lunar zeci de mii de euro”, a spus Nica, adăugând că premierul Ponta a fost primul care a luat poziție și este cel mai vehement în aceste chetiuni de nedreptate.

Premierul Ponta a afirmat, miercuri, că sumele mari primite cu titlu de salarii compensatorii de către șefii unor autorități reprezintă rezultatul unei „hoții legale”, în sensul că persoanele beneficiare și-au aprobat singure aceste prevederi în contractul de muncă, la numirea în funcție, în 2010-2011. Șeful Executivului a mai spus că vrea să impoziteze suplimentar salariile compensatorii acordate șefilor de autorități guvernamentale atunci când acestora li se retrage mandatul.

Nica a arătat că este necesară modificarea legislației în privința salarizării șefilor autorităților de reglementare, dar acest proces poate fi blocat de Comisia Europene, care consideră că independența financiară acestor instituții este afectată de orice ingerință a Guvernului, inclusiv atunci când se dorește plafonarea salariilor.

„Aceste instituții au avut un regim care nu impunea limite pe partea de salarii, chiar dacă, în fond, sunt instituții ale statului. Un astfel de caz a fost la autoritatea de reglementare în telecom (ANCOM), unde, atunci când am luat decizia de finanțare de la buget, Comisia Europeană a reacționat și ne-a cerut să revenim la autofinanțare, pentru că astfel le era afectată independența. Sper să nu se considere ingerință și limitarea salariilor șefilor unor companii de stat la șase salarii medii pe ramură”, a adăugat Nica.

Ministrul a afirmat că stabilirea unor limite de rezonabilitate în privința salariilor la instituțiile autofinanțate constituie o obligație care nu le afectează independența de funcționare.

„Pe premierul Ponta l-am auzit discutând această chestiune în ultimele două ședințe ale Guvernului. Mi se pare penibil să primești salarii compensatorii pentru că ai fost revocat dintr-o funcție și, a doua zi, ai fost repus în aceeași funcție, dar la o altă instituție, care a preluat atribuțiile CSA și CNVM. Cum poți să spui că ești de acord? Situația este ridicolă. Adică tu, șef al instituției, te-ai lăsat greu convins, în bătălia cu sindicatele, să iei 19 salarii pentru întreruperea activității o zi … Nu se poate așa ceva”, a spus Nica.

El a adăugat că neridicarea acestor salarii este o „problemă de moralitate” din partea celor în cauză.

„Eu le voi cere să facă ce este corect și bine, dar fiecare este responsabil de propriile acțiuni. Eu cred că această situație ne afectează pe toți cei care suntem în România și suntem responsabili să le explicăm oamenilor, care au dificultăți și greutăți, cum ia unul 19 salarii compensatorii pentru o zi de întrerupere a serviciului”, a spus Nica.

Personalul ASF nu este plătit de la bugetul de stat, iar autoritate se autofinanțează.

„Sursele de autofinanțare provin din veniturile proprii, obținute în principal din cote aplicate asupra pe tranzacțiilor pe piața de capital, din taxele de autorizare și funcționare aplicate sau din amenzi aplicate societăților autorizate, supravegheate și reglementate”, se arată într-un comunicat transmis joi de ASF.

Salariile compensatorii achitate foștilor conducători ai autorităților comasate în ASF, până la 9 salarii în cazul CNVM sau până la 19 salarii în cazul CSA, au fost plătite de către fostele instituții conform contractelor încheiate la începutul mandatelor cu acestea.

„Conducătorii fostelor autorități, aprobați de Parlamentul României pentru a face parte din conducerea executivă sau neexecutivă a ASF, nu vor primi salarii compensatorii în cazul în care mandatul lor va fi încheiat înainte de termenul contractual”, se mai spune în comunicatul ASF.
ASF este condusă de Radu Rușa­nu, care primește un salariu de 14.000 de euro pe lună.

Salariul prim-vicepre­ședintelui Daniel Dăianu este de 95% din cel al președintelui, iar cei trei vicepreședinți au un salariu lunar de 90% din salariul președintelui.

Cei 12 membri neexecutivi primesc fiecare câte 3.600 euro.