Proiect privind specializarea medicilor în domeniul îmbătrânirii cerebrale

Medici și asistenți din toată țara au fost specializați să prevină, să prevadă și să diagnosticheze îmbătrânirea cerebrală, în cadrul proiectului Brain Aging.

Nevoia de a descoperi semnele precoce legate de bolile neuro degenerative a făcut necesară dezvoltarea unei strategii educaționale, a declarat vineri prof dr. Luiza Spiru, președintele Fundației Ana Aslan, cu prilejul încheierii proiectului Brain Aging.

Medicul a explicat că poate exista o pierdere de masă neuronală, lentă, progresivă, care apare cu 10 -15 de ani înainte de primele semne clinice și diagnosticul stabilit prin medicina tradițională, notează Agerpres.

„De aici a venit nevoia dezvoltării educației integrale la nivelul a șapte specialități, așa cum am imaginat și am dezvoltat de-a lungul a trei ani de zile cât s-a derulat proiectul. Este vorba de medicina de familie, neurologie, psihiatrie, geriatrie, medicină imagistică, medicină moleculară sau de laborator și a șaptea este anestezie-terapie intensivă pentru că de foarte multe ori accelerarea acestui fenomen se întâmplă după o succesiune de intervenții chirurgicale cu anestezie generală” a subliniat prof. dr. Luiza Spiru.

Biomarkerii predictivi, serologici, imagistici, clinici dau informații care, coroborate, ajută la obiectivarea unei astfel de situații, de diagnostic precoce, de semne precoce, care câteodată sunt insesizabile, a arătat prof. dr. Luiza Spiru.

Aceste semne precoce sunt un „tremur discret al unei extremități, tulburări de atenție și concentrare, noi le spunem tulburări de memorie subiectivă, pentru că o recunoaște cel care este în cauză, tulburări de somn de echilibru static, amețeli, acestea pot constitui un diagnostic precoce pentru o boală de memorie, aflată deja în evoluție și care încă nu este cuantificată. Istoria personală a fiecăruia dintre noi este cheia unui diagnostic precoce. Preocuparea noastră astăzi este să fim cât mai aproape de vârsta reală pe care o are fiecare dintre noi și care depinde de istoria naturală de viață, factorul epigenetic, de modul cum se modifică expresia genică de-a lungul vieții prin interacția cu factorii din mediul înconjurător, de încărcătura emoțională, de traumatismele reale sau factorul genetic”, a detaliat specialistul.

Referindu-se la faptul că vârsta la care apar aceste boli este din ce în ce mai scăzută, prof. dr. Luiza Spiru a arătat că acest lucru se întâmplă din cauza factorilor de mediu care sunt din ce în ce mai alterați, din cauza impactului personal, stresului și a lipsei de cunoaștere a mangementului de stres, pe care fiecare persoană ar trebui să și-l asume în funcție de problemele personale pe care le are.

Stresul de orice fel – alimentar, climatic, de mediu, familial și la locul de muncă, emoțional, relațional, atunci când devine agresiv, are impact major în declanșarea bolii atunci când organismul este vulnerabil epigenetic.

Cele mai importante patologii care afectează populația europeană, segmentul de vârstă de peste 55 de ani, sunt tulburarea anxios depresivă care, netratată, se poate transforma în neurodegenerativă, alcoolismul, accidentul vascular cerebral, relevă un studiu făcut pe o durată de zece ani în Europa, a precizat medicul.

Primele semne care ar trebui să fie luate în considerație sunt insomniile, calitatea somnului sau greutatea în a adormi. Aceste semne, dacă mai sunt însoțite și de tulburări de concentrare și de atenție trebuie tratate cu seriozitate, iar pacientul trebuie să meargă la medic.

Prof. dr. Luiza Spiru a menționat că de câțiva ani se cuantifică și stresul profesional utilizând niște senzori care sunt purtați de pacienți trei zile lucrătoare și două zile la sfârșit de săptămână. Informațiile sunt apoi interpretate de expert și se realizează o” cartă
a propriei identități”, care la sfârșit are un diagnostic de etapă de vârstă.

Medicul a subliniat că sunt persoane tinere cu un creier foarte bătrân.

În următorii 5-10 ani se va vorbi despre medicina personalizată, despre medicația personalizată, individualizată, despre medicina longevității, bazată pe predicție și prevenție, care abordează pacientul în mod holistic, integral și integrativ. Tocmai de aceea pregătirea medicilor și asistenților medicali în domeniul brain-aging este esențială pentru asigurarea calității actului medical.

În cadrul proiectului au fost pregătiți 1.399 de medici și 2.093 de asistenți din toată țara.

Aproximativ 30% dintre medicii din sistemul sanitar românesc ar avea nevoie de supraspecializare în domeniul îmbătrânirii cerebrale(brain aging), arată un studiu al Fundației Ana Aslan. Aproximativ 10% din populația vârstnică din România este afectat de boli de memorie, cu o creștere a numărului depresiilor de 25% doar în ultimul an.