Studiu de impact: Ce pierderi ar avea băncile dacă toate procesele privind clauzele abuzive din contractele de credit ar fi câștigate de clienți

Băncile au calculat pierderi de circa 5 miliarde lei (peste 1,1 miliarde euro) din introducerea proceselor colective privind clauzele abuzive practicate în contractele de creditare din relația cu populația, studiul de impact fiind realizat de Banca Națională a României, care a informat Guvernul, informează Mediafax.

Miza proceselor colective rezidă în faptul că băncile vor fi obligate, odată cu introducerea în noul Cod Civil a acestui tip de procese, să modifice în toate contractele de creditare clauzele care ar fi considerate abuzive de instanțe printr-un astfel de litigiu.

Simularea BNR a avut în vedere toate clauzele care ar putea fi declarate abuzive de instanțele de judecată, inclusiv în condițiile în care contractele de credit ar fi considerate adeziuni, deci nu înțelegeri negociate. Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori prevede că pot fi declarate abuzive clauzele pentru care nu se dovedește negocierea.

Cu toate aceastea, se pare că au exsistat bănci care au susținut că impactul este minim și că nu ar putea pierde niciun proces.

Potrivit unor surse judiciare, studiul de impact arată o deteriorare a situației financiare doar în cazul a două bănci mari, însă nici în această situație nu ar fi vorba de vreun pericol pentru ca vreo instituție de credit să intre în faliment ca urmare a aplicării prevederii.

De altfel, procesele colective împotriva furnizorilor și prestatorilor pentru populație reprezintă o reglementare ce face parte din directivele europene.

Guvernul a decis, în luna ianuarie, să amâne până la jumătatea anului introducerea în legislație a unei prevederi din noul Cod de procedură civilă, care ar permite asociațiilor de consumatori și ANPC să ceară în instanță anularea din toate contractele unei bănci a unor clauze considerate abuzive.

Amânarea a intervenit la solicitarea expresă a misiunii Fondului Monetar Internațional, care a motivat că nu există un studiu de impact asupra sistemului bancar. O astfel de condiționalitate a mai fost introdusă în scrisorile de intenție din anul 2010, când experții internaționali au cerut modificarea OUG 50/2010, care obliga băncile la transparentizarea costurilor din contractele de creditare.

În ambele situații, BNR s-a opus inițiativelor legislative și a făcut lobby pe lângă Guvern și FMI pentru a nu valida acte normative care ar aduce pierderi în sistemul bancar, motivând că ar putea fi pusă în pericol stabilitatea financiară.

Instituțiile de credit, sprijinite de BNR, susțin că procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare ar putea să aibă cale de atac la Înalta Curte de Justiție și Casație, ca o excepție de la lege, pentru că deciziile în astfel de spețe privesc o masă largă de populație.

Potrivit Codului Civil, aceste procese ar urma să aibă ca primă instanță Tribunalul, iar sentința definitivă să fie pronunțată de Curțile de Apel.
În cazul în care Guevrnul ar accepta să legifereze o excepție în acest sens, prevederea nu ar putea viza doar băncile, ci toate procesele între consumatori și furnizori, pentru a nu se crea discriminare. O astfel de măsură ar putea aduce la Înalta Curte de Casație și Justiție mii de procese între populație și furnizori de electricitate, telefonie, sau apă și canalizare.