Primul compromis al premierului turc Erdogan în fața manifestanților

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a promis vineri să suspende proiectul de amenajare a Parcului Gezi din Istanbul, aflat la originea frondei care afectează Turcia de două săptămâni, până la pronunțarea unui verdict al justiției, un gest considerat „pozitiv” de manifestanți, relatează AFP.

La câteva ore după ce a lansat un „ultim avertisment” împotriva miilor de manifestanți care ocupă Parcul Gezi și pe care i-a calificat de mai multe ori drept „hoți” sau „extremiști”, șeful Guvernului a primit, pentru prima dată de la începutul crizei politice, o delegație alcătuită din aproximativ zece artiști și reprezentanți ai societății civile, între care doi purtători de cuvânt recunoscuți de către protestatari.

După patru ore de reuniune în plină noapte, părțile nu au ajuns la decizii concrete, însă autoritățile au prezentat o garanție care ar putea pune capăt crizei.

Cei doi reprezentanți ai mișcării Solidaritate Taksim, un colectiv format din 116 asociații care coordonează ocuparea Parcului Gezi, au plecat de la reuniune pe o notă optimistă.

„Nota pozitivă a nopții o reprezintă explicațiile premierului, care a spus că proiectul nu va continua atâta timp cât justiția nu va pronunța o hotărâre definitivă”, a reacționat un membru al colectivului Solidaritate Taksim prezent la reuniune, urbanistul Tayfun Kahraman. „Noi așteptăm ca (manifestanții) să evalueze abordarea pozitivă rezultată din această reuniune”, a adăugat el.

Guvernul, care a tot insistat că va finaliza la termen proiectul său contestat de a reconstrui o cazarmă militară din epoca otomană pe locul a 600 de platani din Parcul Gezi, a acceptat ca justiția să tranșeze dosarul.

„Desigur, Guvernul se angajează să respecte decizia justiției și să o aplice”, a declarat la încheierea reuniunii vicepremierul Huseyin Celik. „Tribunalul Regional este de-acum sesizat și probabil vom merge până la Tribunalul de Stat. Nu se va face nimic în Parcul Gezi atâta timp cât procedura este în curs”, a adăugat el.

La 31 mai, un tribunal administrativ din Istanbul, sesizat de către opozanții proiectului, a suspendat lucrările până la pronunțarea unei decizii pe fond. Guvernul a făcut apel la această hotărâre.

Celik a confirmat totodată dorința premierului turc de a organiza un referendum municipal privind amenajarea Parcului Gezi. „Oricare va fi decizia (justiției), noi vom organiza consultarea publică”, a dat asigurări el.

„O anchetă este în curs împotriva polițiștilor care au utilizat forța în exces” în cadrul manifestațiilor, a precizat Celik pentru manifestanți, care cer demisia unor oficiali de poliție din mai multe orașe mari ale țării.

Vicepremierul a prezentat poziția sa ca un pas înainte, dar a cerut din nou evacuarea Parcului Gezi. „Protestatarii trebuie să-și înceteze manifestațiile acum”, a atenționat el, adăugând că „Guvernul a fost până acum extrem de tolerant”.

– Neîncredere

La fel de determinați, sute de militanți au petrecut o nouă noapte în Parcul Gezi, în pofida amenințării forțele de ordine vor interveni. Mii de persoane li s-au alăturat, joi seara, în Piața Taksim, controlată în continuare de efective importante de poliție.

Colectivul Solidaritate Taksim își va face cunoscută poziția „oficială” cu privire la reuniunea din cursul nopții abia vineri, spre seară. Dar, pe aleile parcului udate de ploaie, promisiunile guvernului sunt primite cu neîncredere.

„Nu am avut niciodată încredere în guvern, prin urmare, nu este bine pentru noi, nu este bine pentru Parcul Gezi”, a apreciat Murat Arda, un scriitor în vârstă de 28 de ani.

„Noi nu suntem satisfăcuți, deoarece nu este vorba doar despre viitorul parcului”, a adăugat Kivanch, un muzician în vârstă de 39 de ani. „Desigur, totul a început ca o luptă ecologistă, dar este mult mai mult decât un parc, este vorba despre identitatea unei națiuni”, a continuat el.

Rezultată ca reacție față de brutalitatea cu care a intervenit poliția împotriva ocupanților Parcului Gezi, pe 31 mai, mișcarea s-a transformat rapid în frondă politică. De două săptămâni, manifestanții cer demisia lui Erdogan, acuzat de alunecare spre autoritarism și că vrea să „islamizeze” Turcia, o țară musulmană cu tradiție laică.

Cu câteva ore înainte de reuniunea convocată în regim de urgență, la Ankara, Erdogan a adresat joi un „ultim avertisment” împotriva manifestanților care continuau să-i sfideze autoritatea, cerându-le să evacueze imediat locurile.

Dar manifestanții au respins avertismentul, planând astfel amenințarea unei noi confruntări violente. „Vom rămâne în Parcul Gezi în corturi, în saci de dormit, cu cântecele, cărțile, poeziile și cu toate revendicările noastre”, a declarat unul dintre purtătorii lor de cuvânt, avocatul Can Atalay.

Sigur de susținerea majorității turcilor, premierul a adoptat, de la începutul crizei, un ton foarte ferm împotriva manifestanților. Intrasigența de care a dat dovată i-a adus numeroase critici, mai ales din partea Uniunii Europene și Statelor Unite, și i-a afectat imaginea în străinătate.

Potrivit ultimului bilanț publicat miercuri seara de sindicatul medicilor turci, manifestațiile s-au soldat cu patru morți, trei manifestanți și un polițist, și aproape 7.500 de răniți, aproximativ 50 dintre ei aflându-se în stare gravă.