România plătește avansul la avioanele F-16 cu banii din frecvențele de Internet 4G

Guvernul a aprobat o ordonanță de urgență prin care asigură banii pentru prima tranșăGoogle" target="_blank">, de 97 de milioane de euro, din contractul de achiziție a celor 12 avioane F-16 second-hand de la Forțele Aeriene din Portugalia. Banii vor proveni din sumele încasate de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru vânzarea frecvențelor radio folosite de companiile de comunicații pentru Internetul mobil de mare viteză 4G, folosite până recent de Armată.

Ministerul Apărării va depune miercurea viitoare, în plenul Parlamentului, un proiect de lege privind achiziția de avioane multirol, care va include și graficul de plăți către partea portugheză, precum și detaliile tehnice ale contractului, au declarat surse oficiale, pentru gândul. Rolul ordonanței de urgență a Guvernului, emisă astăzi, a fost doar să asigure banii pentru prima tranșă către Portugalia.

Costul total al contractului de achiziție de avioane F-16 upgradate la modelul Block 40 va fi de 628 de milioane de euro, bani care vor fi plătiți în tranșe eșalonate pe 5 ani, începând din 2013, a explicat pentru gândul generalul (r) Corneliu Dobrițoiu, fost ministru al Apărării și cel care a demarat negocierile cu Portugalia, în 2012. Astfel, ministrul Apărării Mircea Dușa a reușit să se încadreze în banii estimați anul trecut pentru acest contract – aproximativ 670 de milioane de euro.

„În suma respectivă intră și pachetul logistic, și instruirea piloților, pregătirea echipamentelor de zbor și piesele de schimb. Banii vor fi suportați de bugetul Apărării, care va fi suplimentat cu 0,3% pe an, așa cum s-a aprobat în CSAT”, a mai explicat Dobrițoiu pentru gândul.

Primele avioane F-16 portugheze vor ajunge în România în 2015, livrarea urmând să se încheie în 2017.

Statul a scos la vânzare frecvențele pentru Internet 4G de mare viteză

La sfârșitul anului trecut, Ministerul Apărării Naționale a convenit cu ANCOM să primească peste 234 de milioane de euro, sumă care să compenseze eliberarea a patru benzi de frecvențe radio folosite parțial de Armată. Benzile respective – 830-862 de megaherți, 1.747,5-1.785 de megaherți, 1.842,5-1.880 de megaherți și 2.500-2.690 de megaherți urmează să fie folosite de companiile de telecomunicații pentru implementarea Internetului mobil de mare viteză 4G.

Din această sumă, MApN a primit până acum aproximativ 30 de milioane de euro, de la ANCOM, restul de bani urmând să fie primiți din taxele de licență plătite de companiile de telecomunicații. Prin ordonanța de urgență de astăzi, Guvernul redirecționează 97 de milioane de euro din acești bani, încasați de ANCOM de la companiile de telecomunicații, direct către un capitol de buget al MApN destinat achiziționării de avioane multirol. Practic, a fost îndeplinită o formalitate de alocare a fondurilor bugetare, cărora nu li se putea schimba destinația din mers, de către Apărare.

Frecvențele de radio respective erau folosite de Armată pentru serviciile de radionavigație aeronautică, pentru comanda forțelor armate și pentru supravegherea spațiului aerian al României. Schimbarea destinației lor a presupus mutarea tuturor programelor electronice existente în alte frecvențe.

Pe 24 septembrie 2012, ANCOM a anunțat rezultatele licitației pentru frecvențele radio care vor fi folosite la implementarea Internetului 4G în România. Acestea au fost câștigate de Cosmote, Orange, Vodafone, RCS&RDS și 2K Telecom, care vor plăti statului român peste 682 de milioane de euro.

Astfel, Vodafone România va plăti 228,52 milioane euro, Orange România 227,14 milioane euro, Cosmote România 179,88 milioane euro, RCS&RDS 40 milioane euro, iar 2K Telecom 6,6 milioane de euro.

Cum a ajuns România să cumpere avioane F-16 din Portugalia, nu din SUA

Epopeea achiziționării de avioane multirol pentru a suplini vechile MiG-uri 21 Lancer durează din 2008. Guvernul României a ajuns însă în 2012 pus în fața unui ultimatum: Portugalia era singurul stat care mai era dispus să scoată la vânzare avioane F-16. Portughezii erau împinși să recurgă la acest gest, care le diminuează capacitățile armate aeriene, pentru a acoperi o parte din imensa datorie publică cu care se confruntă țara (Portugalia face parte din grupul PIGS – țările UE cu cea mai mare datorie suverană).

Tot în 2012, România avea o ofertă de F-16 și din partea Olandei, însă tranzacția a picat pentru că Guvernul român nu a putut să se miște suficient de repede cu negocierile, iar olandezii au vândut aparatele către Iordania. De altfel, propunerea olandezilor a venit în plin scandal privind opoziția față de aderarea României la Schengen.

Anterior, România încheiase în 2010 un acord cu SUA, pentru furnizarea de 48 de avioane F-16, jumătate second-hand, jumătate noi. Prima tranșă de 24 de aparate second-hand ar fi costat România 1,3 miliarde de dolari. Avioanele F-16 second-hand ar fi urmat să fie livrate gratis de Garda Națională din SUA, banii fiind destinați pentru modernizarea și echiparea completă a avioanelor respective, asistența tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniția, armamentul, transportul și adaptarea infrastructurii de la sol. Piloții români și personalul tehnic urmau să fie instruiți în baze militare americane, la standardele US Air Force.

„Dotările tehnice ale avioanelor din SUA erau sub nivelul de dotare a celor achiziționate din Portugalia”, a explicat Corneliu Dobrițoiu pentru gândul de ce a fost abandonat acordul cu americanii.

Totodată, Guvernul României, condus la vremea respectivă de Emil Boc (PDL), nu a putut să asigure banii pentru acest contract, deși acordul cu americanii fusese bătut în cuie până la nivel de calendar de plăți.

A doua etapă a acordului cu SUA privind F-16 presupunea achiziția altor 24 de aparate multirol, de data aceasta noi. Ministerul Apărării nu a prezentat niciodată însă un termen la care urma să fie făcută această achiziție și nici cât urma să coste.

Inițial, în 2008, România și-a anunțat intenția să cumpere 48 de avioane multirol noi, de generația a 4-a, și era dispusă să aloce 3,5 miliarde de euro pentru această achiziție.

Cinci mari producători au depus, în acea perioadă, oferte la Ministerul Apărării și au purtat negocieri și prezentări la București. Era vorba despre Lockheed Martin (SUA) cu modelul F-16, Saab (Suedia) cu modelul JAS-39 Gripen, Boeing (SUA) cu modelul F-18, consorțiul Eurofighter (mai multe state europene) cu modelul Typhoon și Dassault (Franța) cu modelul Rafale.

În urma discuțiilor politice de la București, care țineau seamă de parteneriatul strategic al României cu SUA, de obligațiile operaționale din NATO, dar și de interesele economice de viitor, care se bazau pe investiții geostrategice, a devenit evident că preferații erau americanii și modelul de avion F-16.

La vremea respectivă, au existat politicieni printre care liderul PSD Mircea Geoană sau premierul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care au acuzat că Președinția, respectiv Traian Băsescu, nu este deschisă către ofertanții din Europa și favorizează producătorul din SUA.

Singurul concurent real al F-16 era modelul suedez Gripen. Saab oferea un model nou-nouț României, dar venea și cu o ofertă de „offset” net superioară față de cea americană – investiții în industria românească. Modelul suedez pierdea însă în fața F-16 la capitolul „experiență de luptă”, nefiind folosit în misiuni de război reale, ci doar la exerciții tactice, de către forțele aeriene care l-au achiziționat.

Google