FABRICA DE IDEI. Povestea celor patru politehniști din Timișoara care au inventat „medicul” care te monitorizează non-stop

Gândul vă prezintă în această săptămână poveștile de succes ale unor tineri studenți români care au reușit. Sunt tineri care au crezut în ideea lor și care, cu puțin ajutor, au ajuns să o pună în practică. Campania Fabrica de Idei își propune să le arate tinerilor din România că se poate. Citiți, așadar, poveștile lor și inspirați-vă.

• FABRICA DE IDEI. Tinerii studenți români care au reușit să dea un nou sens cuvântului inovație
• FABRICA DE IDEI. Tinerii care și-au transformat visul într-o idee de business: „să nu ajungeți programatori, să ajungeți promotori”
• FABRICA DE IDEI. Cum au ajuns două studente să lucreze ca intern la Microsoft România și Polonia. VIDEO
• FABRICA DE IDEI. Tinerii de la Politehnică au reinventat sensul cuvântului „donație”

Astăzi vă prezentăm povestea a patru studenți de la Universitatea Politehnica din Timișoara care lucrează la o aplicație prin care pacienții care suferă de boli cronice ar putea fi monitorizați 24 de ore din 24, iar medicii lor înștiințați atunci când starea lor de sănătate se deteriorează. Soluția dezvoltată de studenții timișoreni a fost premiată la Imagine Cup, o competiție organizată de Microsoft care își propune să încurajeze ideile inovative ale tinerilor informaticieni din România.

Domeniu IT&C a contribuit în 2012 cu 0,9% din PIB la creșterea economică a României, însă peste 5.400 de tehnicieni în tehnologia informației și comunicațiilor nu aveau un loc de muncă la finele anului, peste 70% dintre ei fiind tineri de sub 25 de ani.

O inițiativă menită să-i „scoată” pe acești tineri din statisticile oficiale privind șomajul este competiția Imagine Cup, un concurs internațional care promovează ideile bune și oferă vizibiltate acelor tineri care, folosindu-și cunoștințele de informatică, propun soluții concrete în diverse domenii.

Soluția studenților din Timșoara

Echipa MedScientists formată din Andrei Avramescu, Giuliano De Sabata, Diana Lascu și Roxana Pădurariu, a câștigat anul acesta finala Imagine Cup pe plan local. Ei vor reprezenta România în finala mondială a concursului care va avea în iulie, la Moscova.

La doar 22 de ani, cei patru vorbesc deja ca niște oameni de afaceri în toată regula. Aplicația lor are un „target” bine definit, „feedback-ul” din industria medicală a fost unul bun, iar pentru partea de „achiziție”, respectiv senzorii folosiți la monitorizarea stării de sănătate, vor implementa o platformă deschisă astfel încât clienții să-și poată alege furnizorul de echipamente medicale. În prezent, ei își dedică tot timpul dezvoltării platformei numite Hchecked.

Foto: Hchecked // Facebook

Munca investită și reacțiile pe care le-au primit din partea unor medici îi fac pe cei patru să creadă că ideea lor s-ar putea concretiza într-o afacere cu potențial.

„Munca pe care am alocat-o până acum și pe care o vom aloca ne face să ne gândim foarte mult să continuăm acest proiect. Pe măsură ce obținem mai mult feedback suntem parcă tot mai convinși că este o soluție de care piața are nevoie și pe care noi vrem să o dezvoltăm în continuare”, ne-a spus Andrei Avramescu.

Cum funcționează platforma Hchecked

Proiectul include două aplicații pentru smartphone-uri, o aplicație de tabletă, un website și o aplicație desktop.

„Este o platformă medicală dedicată pacienților care suferă de boli cronice. Este capabilă să monitorizeze pacientul 24 de ore din 24 și să ofere notificări atunci când anumite criterii complexe sunt atinse, criterii complexe predefinite de către doctor. Practic aceste criterii complexe sunt partea inovatoare a proiectului nostru și ceea ce ne permite nouă să spunem că platforma noastră este capabilă să notifice atunci când medicamentația curentă a unui pacient nu mai este cea corectă pentru stadiul actual al bolii”, a explicat studentul.

Foto: Hchecked // Facebook

Sistemele care există la ora actuală pe piață sunt capabile doar să stocheze aceste informații, în timp ce aplicația gândită de cei patru politehniști poate să ofere atât notificări în timp real cât și o predicție asupra evoluției bolii. Totodată, acesta este „calibrat” pentru fiecare pacient în parte.

Dacă MedScientists reușesc să dezvolte cu succes aplicația, aceasta ar putea atât să îl atenționeze pe un medic cu privire la nivelul glicemiei unui bolnav de diabet, dar ar putea și să-i ajute pe părinți să identifice anumite boli de care ar putea suferi copiii lor, boli precum astmul spre exemplu.

Cine ar beneficia de sistemul dezvoltat de politehniștii timișoreni

„Ca și target noi ne adresăm către patru boli: bolile de inimă, cardio-vasculare, vorbim de diabet, vorbim de epilepsie și de boli respiratorii. Ideea de bază este că acele criterii, sistemul nu este definit pentru un anumit tip de boală. Pacientul merge la medic și medicul poate să stabilească criterii pe acele informații care provin de la acei senzori. Nu există o limită, nu putem să punem aparatul decât pe pacientul de boală cardiovasculară. Poate fi pus și pe o persoană sănătoasă”, a precizat Avramescu.

Practic, pacientul poartă niște senzori care monitorizează anumiți indicatori precum pulsul, tensiunea sau respirația. Informația este trimisă către telefonul mobil de unde ajunge în servere, respectiv în cloud, unde este analizată în timp real și de unde pleacă eventuale notificări către medic.

În România există o „piață” pentru soluția dezvoltată de MedScientists, având în vedere că numărul bolvanilor înregistrați de diabet este de circa 800.000 de persoane. Mai mult, peste 60% dintre decesele înregistrate anual în România sunt cauzate de bolile cardiovasculare, potrivit unui raport al Societății Europene de Cardiologie. Totodată, aproape jumătate de milion de Români suferă de o formă de epilepsie, potrivit datelor Asociației Pacienților de Epilepsie din România.

Foto: Hchecked // Facebook

Cât au investit tinerii în dezvoltarea aplicației

MedScientists speră să termine aplicația până la faza monadială a competiției Imagine Cup, însă, înainte de a putea fi comercializată, platforma trebuie să fie validată.

„Fiind o soluție medicală trebuie făcute anumite specificații. Una e să fie funcțională plaforma și alta este să poată fi utilizată real, fiindcă în domeniul medical nu îți poți permite ca soluția ta să aibă orice fel de problemă”, explică Sebastian Fuicu, profesorul coordonator al tinerilor.
Investiția inițială a celor patru s-a ridicat la circa 1.000 de euro.

„Inițial am cumpărat un kit de senzori, plus două telefoane de care aveam nevoie”, ne-a spus Giuliano De Sabata. Pentru etapa mondială, cei patru vor mai avea costuri suplimentare pe partea de materiale publicitare și vor fi totodată nevoiți să organizeze o conferință de presă.

Cei patru sunt însă optimiști cu privire la viitorul produsului lor. Reacțiile din lumea medicală i-au luat până și pe ei prin surprindere.

Lascu: Medicii ne-au cerut oferte

„Sincer, chiar am fost la un doctor și ne-a întrebat: cât costă, că vreau să cumpăr și eu două-trei prototipuri de-ale voastre, că vreau să le încerc”, ne-a povestit Avramescu. „Sau ne-au întrebat dacă avem o ofertă pentru ei”, a adăugat Diana Lascu.

Motivul pentru care au ales să lucreze la o soluție medicală este dorința de a ajuta, spun ei.

„Noi pronim de la faptul că vrem să ajutăm persoanele de lângă noi și atunci prin medicină poți să ajuți foarte ușor lumea. Domeniul ne pasionează, dar nu a vrut niciunul dintre noi să dea la Medicină”, spune Avramescu. Cei patru sunt convinși că cea mai mare satisfacție o vor avea în momentul în care primul pacient va folosi sistemul de monitorizare dezvoltat de ei.

Foto: Hchecked // Facebook

Avramescu, De Sabata, Lascu și Pădurariu au fost colegi de liceu.

Cum s-au apucat de programare

„Prietenia e mai veche”, glumesc ei. Fetele au fost colege de bancă. La fel și băieții.

„Eu programez din clasa a doua în principiu”, spune Avramescu. Când l-a văzut prima dată la Clubul Copiilor din Timișoara, era atât de mic încât profesoara de informatică l-a întrebat dacă sigur știe să scrie că altfel nu are cum să-l învețe să programeze.

„Ideea a fost hai să facem ceva extracurricular și am ajuns acolo. De fapt trebuia să merg la karate, dar la karate profesorul nu venea la timp și atunci ca să-mi găsească altă ocupație m-a dus la calculatoare. De atunci nu m-au mai putut dezlipi”, își amintește el. Avramescu s-a ocupat de strângerea de sponsori, dar și de dezvoltarea aplicațiilor pentru telefon și pentru desktop.

Pentru De Sabata, „microbul” s-a instalat în clasa a șasea, la primele ore de informatică. Profesoara de atunci a făcut un fel de cerc de informatică. Cei mai buni elevi aprofundau partea de programare în timp ce la clasa accentul se punea mai mult pe utlizarea calculatorului. În cadrul proiectului Hchecket, tânărul s-a ocupat „de folosirea unor tehnologii Microsoft pentru implementarea criteriilor, dar nu a criteriilor, ci posibilitatea ca orice să poată să implementeze criteriile folosind tehnologie de la Microsot”, ne-a explicat el. Practic, posibilitatea ca medicii „să calibreze” sistemul pentru fiecare pacient în parte.

Foto: Hchecked // Facebook

Fetele au început să programeze la liceu. În acea perioadă erau pasionate de matematică.

„Eu am început să programez în clasa a noua, când am intrat la liceu și mi-a plăcut de la început. Am participat la diferite concursuri, la matematică în principal. Fiind pasionată de matematică și informatică am ajuns să dau la Politehnică și să continui în acest domeniu”, spune Roxana Pădurariu. La acest proiect ea s-a ocupat de aplicația pentru tabletă și de website.

Diana Lascu și-a descoperit pasiunea pentru informatică tot la liceu. „Am fost foarte pasionată și de matematică și am mers la foarte multe concursuri de mate. Totodată, am fost atrasă de partea artistică, de desen și așa am ajuns să fac partea de publicitate”, spune ea. Lascu s-a ocupat mai mult de partea de business a proiectului, fiind responsabilă „să vândă ideea”.

Acum, cei patru se pregătesc pentru finala Imagine Cup, de la St. Petersburg.

De-a lungul ultimilor zece ani, peste 1,65 de milioane de studenți din zeci de țări au participat la competiția Imagine Cup susținută de Microsoft.

La ediția din acest an, 523 de persoane s-au înscris în concurs din partea României și a Republicii Mondova, dintre care 449 de competitori, 61 de invitați și 13 mentori.

Acest proiect este susținut de Microsoft România. Prin inițiativa YouthSpark, compania își propune să creeze oportunități pentru 300 de milioane de tineri în următorii 3 ani, cu un focus în România pe orientarea în carieră și pe crearea de competențe de tehnologii digitale și antreprenoriale. Descrierile programelor și mai multe exemple de tineri care schimbă lumea cu ajutorul tehnologiei sunt disponibile pe nexters.ro.