Miza privatizării CFR Marfă. De ce avea nevoie guvernul de un câștigător al licitației și când se va vinde de fapt compania

Grup Feroviar Român (GFR), parte a grupului Grampet, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, și principalul competitor al CFR Marfă pe piața locală, a câștigat joi licitația de privatizare a transportatorului feroviar de marfă, oferind 202 milioane de euro pentru pachetul de 51% din acțiunile companiei. Contractul se va semna cel mai probabil săptămâna viitoare, iar banii se vor vira în termen de două luni, portivit estimărilor făcute atât de ministrul Transporturilor Relu Fenechiu, cât și de premierul Victor Ponta.

GFR a rămas miercuri singurul investitor în cursa pentru compania de stat, după ce asocierea Transferoviar- Donau Finanz s-a retras, în ciuda încercărilor guvernului de atrage cât mai multe companii prin ștergerea datoriilor CFR Marfă sau înlesnirea repetată a condițiilor de participare la licitație.

De succesul privatizării CFR Marfă depinde și votul pe care board-ul Fondului Monetar Internațional (FMI) îl va da pe 26 iunie în ceea ce privește încheierea acordului cu România. Dacă la începutul anului, executivul și-a asumat să vândă pachetul majoritar de acțiuni unui investitor strategic până la evaluarea acordului, în scrisoarea de intenție transmisă săptămâna trecută conducerii FMI, guvernul precizează doar că va numi un câștigător al licitației, nu și că va finaliza tranzacția.

Ponta, convins că nu se va repeta situația de la Oltchim

Premierul Victor Ponta s-a arătat încrezător că investitorul selectat va vira banii în termenul legal, respectiv două luni de la semnarea contractului și că nu există posibilitatea repetării situației de la Oltchim, unde deși s-a numit un câștigătorul, privatizarea a eșuat. „Nu avem un escroc care vine cu banii la el, ci o mare companie românească”, a spus Ponta.

Gruia Stoica a dat de asemenea asigurări că va putea achita suma. „Avem această sumă, nu am fi participat la licitație dacă nu am fi avut-o. Ea este asigurată parte din fonduri proprii, parte cu sprijinul unor finanțări de la bănci. Este o sumă mare, pe care nu orice companie și-o poate permite, dar GFR este o societate privată bancabilă, solidă, fără datorii la stat, profitabilă”, a declarat omul de afaceri pentru Mediafax.

Fenechiu a ținut să le mulțumească membrilor comisiei de privatizare, precizând că au acționat cu mult profesionalist și că au făcut „în câteva zile sau în câteva ore lucruri care s-ar fi rezolvat în câteva săptămâni”. Cu toate acestea, ministrul Transporturilor nu a explicat cum s-a procedat pentru a exclude din oferta depusă în termenul legal de GFR condițiile impuse și care au fost respinse de guvern.

De ce are România nevoie de acordul cu FMI

Încheierea cu succes a prezentului acord de tip stand-by cu Fondul, acord prin care statului i s-au pus la dispoziție 5 miliarde de euro pe care îi poate folosi în cazul în care are probleme de finanțare, este esențială pentru negocierea unui viitor acord. O înțelegere cu FMI, spun analiștii, funcționează ca o „plasă de salvare” pentru România. Asta pentru că investitorii străini urmăresc, în afară de evoluția economiei în general (creștere economică, deficit bugetar etc) sau a rating-urilor acordate de agențiile de profil, și existența unui acord cu o instituție financiară internațională. Existența unui astfel de acord oferă asigurări suplimentare privind seriozitatea angajamentelor asumate de guverne.

Absența unui acord cu FMI poate duce la creșterea costurilor de finanțare ale statului român care se împrumută de pe piețele financiare internaționale pentru a-și acoperi deficitul bugetar, respectiv diferența dintre veniturile și cheltuielile administrației publice, dar și pentru a-și „rostogoli” datoria publică, respectiv pentru a returna împrumuturi mai vechi prin contractarea unor noi împrumuturi.

Dacă România este percepută ca fiind „riscantă” pentru plasarea de investiții pe termen lung, dobânzile la care statul se va împrumuta ar putea crește. Joi, spre exemplu, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a respins toate ofertele primite de la băncile interesate să cumpere titluri de stat, considerând că dobânzile cerute, de circa 5,75%, erau prea mari. Totodată, cu cât este nevoit să plătească mai mult pentru dobânzile împrumuturilor contractate, cu atât alte cheltuieli ale statului trebuie să fie micșorate, fiind periclitate astfel investițiile publice.

Totodată, absența unui acord ar putea pune presiune pe cursul de schimb leu/euro, deoarece investitorii ar fi tentați să iasă din România, respectiv să vândă leii și să cumpere valută pentru a putea investi în altă parte.

Fenechiu: „După șapte ore de negocieri a ieșit fumul alb”

Ministerul Transporturilor a avut o surpriză joi, la deschiderea ofertei GFR, singura companie rămasă în cursa pentru CFR Marfă. Transportatorul privat a inclus în oferta financiară o serie de condiții care se refereau la plata în rate a sumei oferite pentru CFR Marfă.

Cu o întârziere de două ore, Fenechiu a ieșit la declarații, precizând că negociază cu GFR renunțarea la condițiile impuse. Ministrul Transporturilor a asigurat totodată că investitorul va fi descalificat dacă nu va renunța la măsurile cerute în oferta financiară.

„După mai multe ore, șapte ore, pot să vă anunț că a ieșit fumul alb. Astăzi putem declara un câștigător în competiția de privatizare a CFR Marfă. Compania care rămăsese singura în această cursă, GFR, a depus o ofertă care în urma analizei a fost declarată conformă”, a anunțat Fenechiu, în jurul orei 18:00.

GFR a renunțat la plata eșalonată a sumei oferite pentru cumpărarea pachetului majoritar de acțiuni al CFR Marfă și s-a angajat totodată să investească 900 de milioane de euro, potrivit declarațiilor făcute de Relu Fenechiu, rectificate ulterior când ministrul a precizat că ar fi vorba despre 900 de milioane de lei.

În aceeași zi în care la București se adjudeca câștigătorul licitației de privatizarea a CFR Marfă, la Sofia se hotăra anularea procedurii de privatizare a diviziei de marfă a Companiei Naționale Feroviare BDZ, respectiv BDZ Cargp, pentru care GFR urma să depună vineri o ofertă de preluare.

„Decizia de anulare a privatizării a aparținut statului bulgar, după ce BDZ Cargo a trimis o scrisoare de informare Agenției de Privatizare prin care a arătat că nu poate oferi garanții și un termen limită pentru ridicarea sechestrului pus pe acțiunile sale”, au explicat reprezentanții GFR într-un comunicat transmis în jurul orei 18:00.

Compania a subliniat totodată că „dispune de finanțarea necesară achiziționării BDZ Cargo”.

Istoria privatizării CFR Marfă

În cursa pentru CFR Marfă s-au înscris trei companii. După prima etapă, toate trei au fost descalificate pentru că nu au depus documentația completă.

După reluarea procesului, americanii de la OmniTRAX au fost excluși pentru că în plicul pe care l-au depus nu se afla nicio ofertă preliminară și neangajantă. Compania a depus contestație, acuzând că timpul pe care l-a avut la dipoziție nu a fost suficient pentru formularea unei „oferte serioase”. Toate termenele procesului de privatizare au fost specificate în caietul de sarcini pe care investitorii interesați l-au cumpărat la demararea procedurilor.

Asocierea româno-austriacă Transferoviar- Donau Finanz s-a retras miercuri, acuzând de asemenea că nu a avut suficient timp la dispoziție pentru a depune o ofertă finală bine documentată.

La jumătatea lunii mai, Ministerul Transporturilor a redus de cinci ori cifra de afaceri cerută ofertanților, de la 100 de milioane de euro, la 20 de milioane de euro.

Totodată, datoriile fiscale ale CFR Marfă vor fi stinse de către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin conversie în acțiuni, inclusiv obligațiile de plată, în cuantum de 127,4 milioane lei, pe care operatorul feroviar de marfă le va prelua de la CFR SA. Această ștergere de datorii a fost negociată cu reprezentanții FMI.

Privatizarea CFR Marfă a fost unul dintre angajamentele asumate de guvern în cadrul actualului acord cu FMI. Cu toate acestea, privatizarea transportatorului feroviar de marfă a fost discutată încă de la puțin timp după înființarea companiei, prin spargerea gigantului de stat SNCFR în 1998.

În 1999, Traian Băsescu, pe atunci ministrul al Transporturilor, declara la Washington că invită companiile americane să participe la privatizarea sectorului românesc de transport feroviar.

„Este momentul potrivit pentru a invita companiile americane să se uite la piața românească. Avem o piață bună, iar privatizarea transportului feroviar de marfă este o soluție strategică care ar putea avea succes”, spunea Băsescu în luna martie a acelui an, potrivit Mediafax.

CFR Marfă a fost una dintre companiile propuse pentru privatizare în cadrul programul PSAL 2, aflat la acea dată în curs de negociere cu Banca Mondială.