Cazanciuc: Sunt de acord ca parlamentarii să nu mai fie judecați de Înalta Curte în primă instanță

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat, joi, într-o conferință de presă, că este de acord cu propunerea, adoptată luni de Comisia de revizuire a Constituției, ca parlamentarii să nu mai fie judecați de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în primă instanță. Întrebat despre propunerea de eliminare a competenței exclusive a instanței supreme de a judeca spețele parlamentarilor, ministrul Justiției a menționat că a fost de acord cu aceasta.

„Am fost de acord cu această propunere formulată de judecătorii Înaltei Curți. Practic, aici nu este vorba decât de încercarea Înaltei Curți de a reveni ceea ce este și prin denumire – o curte de casație – și anume de a reduce treptat judecata în primă instanță pentru orice categorie profesională, orice formă de demnitate și să se concentreze pe ceea ce înseamnă unificarea practicii”, a spus Cazanciuc.

El a mai arătat că s-a ajuns la o „încărcare artificală” a Înaltei Curți cu cauze care în mod normal se judecă la judecătorie sau la tribunal.

Întrebat dacă reprezentanții instanței supreme au solicitat această modificare, Cazanciuc a susținut că „în cadrul discuției avute cu premierul și conducerea Înaltei Curți a fost exprimată această intenție foarte clară, dorință foarte clară, a Înaltei Curți de a se reduce competența după persoană și de a rămâne doar ca o curte de casație”.

Robert Cazanciuc a subliniat că acest lucru nu presupune că parlamentarii nu vor mai fi anchetați de Parchetul ICCJ, ci că nu va mai fi obligatoriu pentru infracțiunile comune ca acesta să facă urmărirea penală.

„PICCJ face această preluare a unor dosare ca formă de unificare a practicii, ca formă de sprijin pentru acele unități de parchet, unde nu întotdeauna ai suficiente resurse pentru a soluționa anumite dosare. Dacă pentru înfăptuirea actului de justiție este mai ușor să se instrumenteze un dosar la Parchetul General acest lucru cred că trebuie făcut în continuare. Dacă Parchetul General va considera că este mai bine pentru anchetă ca un parlamentar dintr-un județ să fie anchetat la București și nu în acel județ poate fi în continuare o soluție. (…) DNA cu siguranță va rămâne competent să ancheteze orice formă de corupție”, a mai spus ministrul.

Robert Cazanciuc a adăugat că, în ceea ce privește competența instanței supreme, mai sunt și alte probleme, printre care se numără și strămutările.

„Am avut o discuție ca Înalta Curte să decidă strămutările doar în ceea ce privește curțile de apel și restul să rămână la nivelul curților de apel, adică curtea de apel să decidă practic ce înseamnă strămutare pentru instanțele din coordonare. Sunt diverse formule propuse de Înalta Curte pentru a reduce această competență și a se transforma, cum spuneam, în curte de casație”, a mai spus Cazanciuc.

Comisia de revizuire a Constituție a adoptat, luni, un amendament al UDMR prin care este eliminată competența exclusivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a judeca spețele parlamentarilor, urmând ca cercetarea acestora să poată fi realizată de instanțele comune.

Membrii Comisiei de revizuire au adoptat cu majoritate de voturi eliminarea din textul Legii fundamentale a prevederii: „Urmărirea și trimiterea în judecată penală (a parlamentarilor, n.r.) se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

Astfel, în Constituția revizuită ar rămâne prevederea conform căreia „deputații și senatorii pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără încuviințarea camerei din care fac parte, după ascultarea lor”.

Catalina Cocolos, [email protected]