De ziua drapelului, România este în doliu național. Pentru a șaptea oară, în ultimii 23 de ani, românii au păstrat tăcerea pentru trei minute. FOTO

Guvernul a decis ca ziua de miercuri, 26 iunie 2013, să fie zi de doliu național pentru victimele accidentului din Muntenegru. Este a șaptea zi de doliu național în ultimii 23 de ani și prima data când este decretată în memoria victimelor unui accident rutier. Totodată, ziua de doliu național coincide și cu cea a sărbătoririi drapelului.

Executivul a adoptat ieri, înt-o ședință specială, Hotărârea de Guvern prin care miercuri va fi zi de doliu național pentru cei 19 români decedați în accidentul produs miercuri în Muntenegru.

UPDATE 13.30 Băsescu: Drapelul Național amintește fiecăruia de datoria sfântă de a servi cu credință patria

UPDATE 13.00 Biserica Greco-Catolică transmite condoleanțe familiilor celor decedați în accidentul din Muntenegru

UPDATE 12.00 Membrii Guvernului au păstrat un moment de reculegere, înaintea ședinței, pentru victimele accidentului rutier din Muntenegru, premierul Victor Ponta afirmând din nou că autoritățile și-au făcut datoria față de familiile afectate.

Uu moment de reculegere a fost ținut și la Bursa de Valori București (BVB). Ședința de tranzacționare a fost oprită, începând cu ora 12.00, pentru trei minute.

La Cluj-Napoca, în Piața Avram Iancu, steagul național a fost arborat în bernă în cadrul unui ceremonial militar și religios de Ziua Drapelului, participanții la manifestare ținând un moment de reculegere pentru victimele accidentului din Muntenegru.

Drapel cu doliul pe el, astăzi, la Iași / Foto: Liviu Chirică –Mediafax

UPDATE 10.30 În Catedrala patriarhală a început oficierea unei slujbe de pomenire pentru cei optsprezece români care și-au pierdut viața în tragicul accident rutier din Muntenegru.

UPDATE 10.20 Și în Muntegru este zi de doliu național după moartea celor 18 cetățeni români în accidentul de duminică și decesul tragic a patru copii, marți, la Bar, relatează postul public de televiziune RTCG, în pagina electronică, citat de Mediafax.

FOTO: Mihai Dăscălescu / Mediafax

UPDATE 09.12 Ceremonii sobre în Piața Tricolorului din București și la Comandamentul Naval din Constanța, cu ocazia Zilei Drapelului. Printre participanții din București se numără și premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Dușa, precum și Titus Corlățean, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Stroe, ministrul Afacerilor Interne. Au mi fost prezenți oficiali din mediul diplomatic acreditat la București, precum și un dispozitiv din Regimentul de Gardă și Protocol „Mihai Viteazul”.

În fața Palatului Cercului Militar Național, a fost acordat onorul militar drapelului României, iar apoi acesta a fost ridicat pe catarg, în acordurile imnului național. Ulterior, steagul a fost coborât în bernă, iar cei prezenți au ținut un moment de reculegere în memoria victimelor accidentului din Muntenegru.

Ce însemnă doliu național

Conform actului normativ, drapelul va fi arborat în bernă la instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, precum și la sediile partidelor, sindicatelor, patronatelor, instituțiilor de învățământ și cultură, misiunilor diplomatice, punctele de trecere a frontierei, aeroporturi, porturi, gări și autogări, pe pavilionul navelor.

Aceeași obligație revine și persoanelor fizice dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reședință.

La ora 12.00 toate activitățile se vor întrerupe, timp de trei minute, pentru păstrarea unui moment de reculegere. În plus, toate manifestările culturale, artistice și sportive programate pentru această zi vor fi amânate.

Posturile naționale de radio și televiziune, precum și instituțiile de cultură își vor adapta programul în mod corespunzător.

Premierul a arătat că regula arborării drapelului național în bernă va trebui aplicată chiar dacă miercuri, 26 iunie, era și Ziua Drapelului, arătând că nu crede că este chiar un moment de sărbătoare.

Balotești și Mihăilești, două tragedii fără doliu național

Ziua de miercuri este prima în care se va ține doliu național pentru victimele unui accident rutier. După 1989, au avut loc mai multe accidente rutiere și aviatice care au rămas în memoria colectivă a românilor drept adevărate tragedii. Un exemplu trist în acest sens este accidentul de la Balotești, o catastrofă aeriană produsă pe 31 martie 1995, după ce un avion Airbus A310 (cursa TAROM 371), care decolase, în jurul orei 9.00, de pe aeroportul București Otopeni cu destinația Bruxelles s-a prăbușit. La două minute după decolare, la 20 kilometri nord de municipiul București, în dreptul localității Balotești, avionul a intrat în picaj. Toți pasagerii (trei americani, un francez, doi spanioli, un thailandez, zece români și 32 de belgieni, printre care un copil de șase ani și un altul de patru luni), precum și toți membrii echipajului, și-au pierdut viața. În total au fost 60 de morți.

O altă tragedie a fost explozia de la Mihăilești, denumirea generică sub care este cunoscut unul din cele mai grave accidente produse pe șoselele din România. Pe data de 24 mai 2004, la ora 5:50 în comuna Mihăilești, județul Buzău, pe drumul european E85, la 32 de kilometri de Buzău a avut loc o explozie ca urmare a accidentului unui camion care transporta 20 de tone de azotat de amoniu.

În urma exploziei au decedat 18 persoane (dintre care șapte pompieri, trei localnici și doi jurnaliști), iar alte 13 au fost rănite grav. Un crater cu o adâncime de 6,5 metri și o rază de 21 metri s-a format în jurul locului exploziei, iar bucăți de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperișurile mai multor case din zonă.

O altă tragedie a fost accidentul aviatic de la Tuzla (5 iulie 2010), soldat cu 12 morți și 2 răniți.

Doliu național pentru moartea președintelui polonez Lech Kaczynski

Ultima zi de doliu ținută în România a fost pe 18 aprilie 2010, în urma acidentului aviatic de la Smolensk, în care au murit președintele polonez Lech Kaczynski și mai multe personalități politice și militare de la Varșovia. Doliul național din România a fost decretat după apelul făcut de mai multe organizații civice și sindicale la președintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc și a avut loc în ziua în care au fost organizate funeraliile președintelui Poloniei, Lech Kaczynski. Decizii similare de decretare a doliului național au fost luate atunci în mai multe țări ale Uniunii Europene, cele mai multe din Est. În Georgia, doliul național a fost de 11 zile, chiar mai mult decât la polonezi.

În 2007, Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Culturii ca vineri, 3 august, când au avut loc funeraliile Patriarhului Teoctist, să fie declarată zi de doliu național. Astfel, drapelul României a fost arborat în bernă de toate instituțiile și autoritățile publice centrale și locale.

O altă zi de doliu național în România a fost și la 8 aprilie 2005, la funeraliile Sanctității Sale, Papa Ioan Paul al II-lea. Tot atunci, Guvernul le-a cerut posturilor tv și radio să își adapteze programele.

Doliu național după antentatele din Spania și SUA

Ca urmare a atentatelor teroriste din Spania, din 11 martie 2004, când zece rucsacuri încărcate cu explozibil au explodat în patru trenuri în Madrid Spania în timp ce intrau și ieșeau pasageri din patru stații diferite, Guvernul român, condus de Adrian Năstase, a decretat zi de doliu național.

În România, drapelul național a fost coborât în bernă în 14 martie, în solidaritate cu victimele din atentat (la acel moment existau 9 morți, 8 dispăruți și 24 de persoane erau încă internate în spital). Bilanțul total al victimelor a fost de cel puțin 199 de morți (dintre aceștia 181 în momentul efectiv al exploziilor) și 1467 răniți. După numărul de victime a fost al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în timpuri de pace, după atacul aerian (asupra unui avion Pan Am) din Lockerbie pe 21 decembrie 1988.

Și atacul terorist din 11 septembrie 2001 din SUA a determinat declararea unei zile de doliu național în România, ca un semnal că țara noastră este alături de celelalte state ale lumii în lupta împotriva terorismului. Pe 14 septembrie 2001, la ora 12, toate activitățile au fost întrerupte timp de 3 minute pentru păstrarea unui moment de reculegere.

Doliul național din 1990 s-a transformat într-o manifestație anticomunistă

Prima zi de doliu național după Revoluție a fost ținut la mai puțin de o lună de la evenimentele care au dus la căderea regimului comunist. 12 ianuarie 1990 a fost decretată zi de doliu național în memoria victimelor Revoluției. La București, momentele de comemorare s-au transformat într-o manifestație anticomunistă. Din Piața Universității, Piața Romană și Cimitirul Eroilor, oamenii s-au îndreptat către sediul Guvernului. Au cerut noii puteri supravegherea de către ONU a alegerilor, dezlegarea misterelor din decembrie 1989 și scoaterea PCR în afara legii. Manifestația a rămas în istorie și pentru întrebarea adresată lui Ion Iliescu: „Cine sunteți dumneavoastră, domnule Iliescu, și ce-ați făcut în ultimii cinci ani?”