Amendamentul Chiuariu împinge, în premieră, PSD alături de PDL. De ce vrea senatorul liberal să le ia procurorilor din puteri

Parlamentul va intra în sesiune extraordinară din cauza unui amendament la Codul de Procedură Penală introdus de senatorul PNL, Tudor Chiuariu. Amendamentul care a fost inițial scos din lege a fost votat în plenul Camerei Deputaților de PNL, UDMR, PPDD și minorități. PSD și PDL s-au coalizat, contra naturii, și au votat împotrivă.

Amendamentul lui Chiuariu prevede că judecătorii decid peste capul procurorilor dacă un dosar este sau nu trimis în judecată. Efectele amendamentului, explicate de specialiștii în drept pentru gândul, sunt următoarele: dosarele vor fi și mai mult tergiversate, se dă posibilitatea ca un dosar să fie blocat din prima etapă iar judecătorul preia o atribuție importantă a procurorului.

CSM susține că amendamentul este neconstituțional. Ministerul Justiției avertizează că o astfel de modificare va avea effect negative în raportul MCV.

Camera Deputaților a votat în plen un amendament al senatorului PNL Tudor Chiuariu prin care judecătorii decid dacă dosarele sunt sau nu trimise în judecată pe fond. Până acum procurorii erau cei care decideau dacă trimit sau nu dosarele în judecată. Acest amendament apare în legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală. Dacă legea era votată astăzi, ea intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. După o concultare urgentă între Valeriu Zgonea și Victor Ponta, PSD, partidul majoritar, a decis să nu meargă pe mâna liberalilor și au amânat votul pentru o sesiune extraordinară, după cum puteți citi mai jos.

Amendamentul a fost introdus în proiectul de lege de senatorul PNL Tudor Chiuariu. Amendamentul lui Chiuariu sună în felul următor: „Competența judecătorului de cameră preliminară. Judecătorul de cameră preliminară este judecătorul care, în cadrul instanței, potrivit competenței acesteia: verifică legalitatea și aparența de temeinicie a trimiterii în judecată dispuse de procuror„.

Acest amendament a fost inițial aprobat de Comisia Juridică a Camerei Deputaților în ședința de joi 20 iunie. Amendamentul a fost pur și simplu preluat din varianta legii venită de la Senat fără prea multe discuții sau dezbateri.

Un prim efect: o atribuție a procurorului e transferată către judecător

Această modificare are un impact major în sistemul judiciar, pentru că practic una din atribuțiile principale ale procurorului este transferată către judecător.

Împotriva acestui amendament s-au pronunțat toți actorii din sistemul judiciar. La ședința Comisiei Juridice din 25 iunie, președinta Curții Supreme, Livia Stanciu, președintele CSM Oana Hăineală și reprezentanții Ministerului Justiției au declarat în fața Comisiei Juridice că acest amendament nu trebuie adoptat, pentru că este neconstituțional și pentru că ar avea un efect negativ în procesele penale.

Miercuri 26 iunie, Comisia Juridică a transmis raportul și textul legii de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală către plenul Camerei. Într-o sedință fulger, Comisia Juridică a scos din amendamentul lui Chiuariu sintagma „aparența de temeinicie” care este esența acestei modificări. Astfel că judecătorul de cameră preliminară nu mai avea în atribuția să decidă dacă trimite sau nu dosarul în judecare pe fond.

PSD a cerut întreruperea ședinței și a votat apoi alături de PDL

La votul în plen, deputata Luminița Adam de la PP-DD a propus reintroducerea amendamentului formulat de Chiuariu. În final, amendamentul a fost votat. PSD a solcitat la scurt timp întreruperea ședinței pentru consultări.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea a oprit ședința de plen pentru ca PSD să se consulte în grup. Amendamentul lui Chiuariu a conturat și o nouă majoritate în Camera Deputaților. Amendamentul a fost votat de parlamentarii PNL, UDMR, PPDD și de parlamentarii minorităților. Împotriva amendamentului lui Chiuariu au votat parlamentarii PSD și cei ai PDL.

Potrivit unor surse, Valeriu Zgonea s-a consultat cu premierul Ponta care i-ar fi transmis că legea nu poate fi adoptat cu amendamentul lui Chiuariu. Astfel că după revenirea în plen Valeriu Zgonea a anunțat că singura soluția este o sesiunea extraordinară. „Avem asta în MCV. Mulțumim colegilor liberali. Soluția este o sesiune extraordinară. Asta e decizia mea. Retrimitem legea la Comisia Juridică cu termen de o săptămână și convocăm sesiune extraordinară”, a declarat Valeriu Zgonea.

Astfel că legea de punere în aplicare a Codului de Procedură Penală va fi retrimisă la Comisia Juridică din Camera Deputaților care are la dispoziție o săptămână pentru a emite un nou raport prin care să scoată amendamentul lui Chiuariu.

CSM: Amendamentul este neconstituțional

CSM a trimis un punct de vedere către Comisia Juridică a Camerei Deputaților în care susține că un asemenea amendament este neconstituțional. CSM a propus eliminarea acestui amendament. „Prevederile referitoare la examinarea aparenței de temeinicie de către judecătorul de cameră preliminară sunt susceptibile de critică și din perspectiva prevederilor constituționale referitoare la rolul Ministerului Public. Potrivit art. 131 alin. (1) din Constituția României, republicată, „În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor”, se arată în punctul de vedere al CSM.

CSM susține că procurorul este titularul acțiunii penale și, prin constituție, este cel care dispune trimiterea în judecată. CSM spune și faptul că verificarea aparenței de temeinicie este un concept vag. „Judecătorul de cameră preliminară nu poate analiza temeinicia trimiterii în judecată întrucât controlul realizat de acesta are un caracter preliminar, iar aprecierea asupra temeiniciei ar trebui făcută numai la judecata în fond a cauzei; tot astfel, trimiterea în judecată ar trebui să fie atributul exclusiv al procurorului”, mai precizează CSM.

Potrivit CSM așa cum în procesele civile unui petent nu i se poate refuza acțiunea din start nici în penal unui procuror judecătorul nu îi poate refuza trimiterea în judecată.

Curtea Supremă spune că se creează două instituții cu același rol

În ședința de marți 25 iunie președința Curții Supreme a arătat că modificarea propusă de Chiuariu nu poate fi adoptată pentru că practic s-ar suprapune procedurii de judecare în fond a dosarelor penale. Astfel că un dosar ar fi judecat în fond de două ori. „Verificarea temeiniciei înseamnă o substituire a judecătorilor care judecă în fond. Judecătorul verifică legalitatea probelor din faza de urmărire penală și legalitatea trimiterii în judecată pe fond”, a explicat Livia Stanciu.

Președinta Curții Supreme a mai explicat că în cazul în care un judecător de cameră preliminară verifică temeinicia unui dosar practic îl obligă pe judecătorul de fond să emită o sentință de condamnare. „Soluția judecătorului de fond este legată de decizia judecătorului de cameră preliminară. Astfel că e greu de crezut că judecătorul de fond va da o soluție de achitare. În opinia mea treabuie să eliminăm una din instituții: camera preliminară sau judecătorul de fond”, a mai declarat Livia Stanciu.

Ministerul Justiției: „O să avem probleme în MCV”

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Florin Moțiu a atras atenția Comisiei Juridice că o astfel de modificare va fi reflectat negativ în raportul Comisiei Europene pe Justiției. „Procurorul este cel care trebuie să decidă dacă trimite sau nu un dosar în judecată. O să avem probleme cu această chestiune în raportul MCV. Din dorința de a crea garanții ajungem să facem rău„, a precizat Florin Moțiu.

De ce insistă Tudor Chiuariu să introducă această modificare: limitarea abuzurilor procurorilor

Tudor Chiuariu și-a argumentat introducerea acestui argument prin faptul că procurorii ar fi trimis în judecată abuziv mult dosare. Adică Chiuariu susține că există un număr consistent de dosare în care cetățeni cinstiți au fost trimiși în judecată fără probe. Astfel că acest amendament ar garanta că astfel de situații nu se mai repetă. Chiariu nu a prezentat însă o statistică sau un studiu.

Cifrele oficiale arată însă astfel: Parchetele din România au una dintre cele mai mici rate de achitări. La DNA rata achitărilor este 10%, la DIICOT ea este sub 2%. Iar, per total, rata achitărilor în procuratură este undeva la 3%. Rata mică a achitărilor înseamnă că procurorii nu au trimis în judecată persoane nevinovat și fără probe.

Efectele amendamentului Chiuariu în practică

Dacă Codul de Procedură Penală va fi modificat cu propunerea lui Chiuariu, unul dintre efecte va fi blocarea și tergiversarea suplimentară a dosarelor penale. Procedura de cameră suplimentară are un termen de 60 de zile, însă specialiștii spun că acest termen este orientativ și în practică el nu poate fi aplicat din cauza volumului mare de dosare. Astfel că în dosarele sensibile există posibilitatea ca judecarea în cameră preliminară să dureze foarte mult.

Un alt efect este acela că dosarele pot fi „omorâte” din fașă. Faptul că judecătorului de cameră preliminară i se dă puterea de a decide dacă dosarul ajunge pe fond sau nu deschide posibilitatea ca dosarele penale să nu mai ajungă la o sentință. Judecătorul de cameră preliminară poate decide că un dosar nu este făcut bine de procuror și să-l restituie procurorului. Sintagma lui Chiuariu, aparența de temeinicie, este, potrivit specialiștilor, prea vagă. „E ca și cum ai spune mie mi se pare că dosarul nu este bun și punct. Nu există precizări clare în ce cazuri dosarul se restituie”, spun procurorii și judecătorii consultați de gândul.

Un alt efect al amendamentului Chiuariu este acela că, în dosarele comune cu infracțiuni comune, practic judecătorul de cameră preliminară este cel care va decide condamnarea. „În dosarele mai mici judecătorul de fond va judeca superficial și există pericolul să apară condamnări pe bandă rulantă. Odată ce judecătorul de cameră preliminară a decis că probele sunt temeince la fond, judecătorul va da condamnare”, spune specialiștii consultați de gândul.

Procedura de cameră preliminară este una nepublică. Astfel că, în afară de procuror, părțile din dosar, avocați și judecător, nimeni nu va mai avea acces la dosar. Astfel că opinia publică nu va afla de ce un dosar nu a fost trimis în judecată.