O nouă listă de medicamente compensate va fi stabilită de reprezentanții Ministerului Sănătății de la începutul anului viitor. Anunțul a fost făcut de Eugen Nicolăescu, în cadrul conferinței „Mediafax Talks about Health Reform”.
Șeful de la Sănătate a precizat că până la sfârșitul anului, va fi reevaluată actuala listă, pentru a se decide ce medicamente mai rămân și care vor fi adăugate. „De la 1 ianuarie 2014 vom da o listă nouă a medicamentelor compensate care să aibă ultima viziune și reactualizare„, a spus ministrul.
Românii sunt tratați cu medicamente compensate lansate acum 5 ani
Pentru ca un pacient român să beneficieze de un tratament compensat de ultimă generație trebuie să aștepte 5 ani. Acestea sunt datele ultimului raport dat publicității de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Raportul mai arată că, în România, pacienții nu au mai avut acces în regim compensat la tratamente noi disponibile în Europa după anul 2007, ceea ce îi situează pe ultimul loc în clasamentul european din acest punct de vedere. În prezent, au trecut deja mai mult de 1.800 de zile din momentul în care medicamentele noi au fost aprobate, fără ca acestea să fi ajuns încă la pacienții români care beneficiază de tratament compensat.
Ce se întâmplă în Europa
Faptul că românii se tratează cu medicamente lansate acum 5 ani clasează țara noastră pe ultimul loc în rândul europenilor la capitolul accesul pacienților la medicamente compensate de ultimă generație. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations) arată că în timp ce românii trebuie să aștepte 5 ani până când vor beneficia de tratamente compensate noi bolnavii din Marea Britanie și Germania beneficiază de medicamentele noi imediat după ce acestea au fost autorizate.
Raportul mai arată că în Belgia pacienții trebuie să aștepte 392 de zile, în Portugalia – 349 de zile, în Spania – 349 de zile, Italia – 326 de zile, Franța – 289 de zile, Slovacia – 255 de zile, Finlanda – 211 de zile, Suedia – 206 de zile, Olanda – 196 de zile, Grecia – 188 de zile, Norvegia – 175 de zile, Irlanda – 157 de zile, Elveția – 140 de zile, Danemarca – 125 de zile și în Austria 88 de zile.
De câți bani are nevoie sistemul sanitar din România
În cadrul conferinței mai sus menționate Nicolăescu a mai vorbit și despre faptul că România are nevoie de miliarde de euro pentru ca infrastructura sistemului sanitar să fie una acceptabilă, bani de care țara noastră nu dispune.
„E nevoie de multe miliarde de euro pentru a avea o infrastructură la nivel acceptabil, România nu poate să-și permită așa ceva, voi suporta eu și Guvernul toate criticile mass-media. Ăștia sunt banii pe care îi are România, alți bani nu avem de unde să aducem. Sigur, noi vom încerca și vom face toate eforturile ca banii din sănătate să fie utilizați cât mai chibzuit, să fie feriți de fraude, să fie duși acolo unde este nevoie”, a spus șeful de la Sănătate.
El a arătat că în acest moment se centralizează necesarul transmis de toate spitalele din țară și se va face pentru anii 2014-2016 prioritizări, arătând că prioritatea numărul unu este boala oncologică. „Prioritatea numărul unu este boala oncologică. Trebuie să facem pentru asta eforturi mari de investiții, încercăm să vedem care sunt cele mai necesare investiții în domeniu, să facem licitații, acordul cadru pe câțiva ani și apoi să ne străduim pe bugete prin contracte subsecvente anuale să completăm necesarul de investiții„, a mai spus Nicolăescu.
Ce reduceri se fac în ministerul Sănătății
La începutul anului premierul Victor Ponta a cerut tuturor membrilor Guvernului să ia măsuri prin care să reducă cheltuielile cu personalul cu 15%. În consecință, Nicolăescu a decis că va reduce numărul de posturi din minister (MS) și direcțiile de sănătate publică (DSP), dar în niciun caz din unitățile sanitare. În cazul unităților sanitare, politica de personal rămâne aceea din 2012 când la un medic sau asistent care pleacă se angajează câte un altul, a precizat Nicolăescu.
„Ordonanța de urgențăm adoptată ieri (nr. miercuri) de Guvern face mențiunea că pentru unitățile sanitare nu se aplică prevederea de blocare a posturilor vacante și nici de reducere a numărului de personal. Orice unitate din sistemul sanitar, cu excepția MS și DSP-urilor. Aici ( MS și DSP-uri, n.r.) suntem obligați să reducem toate posturile vacante și să reducem, personal existent cu 4 la sută. Dar ce înseamnă unități sanitare, nu. Deci, cu alte cuvinte, neaplicându-se ordonața de blocare de posturi și de reducere a numărului de personal în unitățile sanitare oricând posturile pot fi scoase la consurs, deci pot fi ocuparte„, a explicat ministrul Sănătății.