Ministrul de Externe din Lituania, statul care tocmai a preluat președinția Consiliului UE, a comentat zilele trecute că țara sa va face tot posibilul pentru a facilita accederea României și Bulgariei la spațiul Schengen, însă „cazul este dificil”, transmite corespondentul Agerpres.
Linas Linkevicus, care s-a întâlnit recent cu omologul de la București, Titus Corlățean, în contextul turneului baltic al ministrului român de Externe, a avut luni seară o întâlnire cu corespondenții străini de la Bruxelles, în contextul lansării președinției Lituaniei a Consiliului UE.
Întrebat cum va aborda țara sa, în cele șase luni cât va fi președinta UE, dosarul aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație, Linas Linkevicius a sugerat că, în definitiv, depinde de cele două țări să obțină rezultatele cu care să își deschida ușa către Schengen.
„Știm că este un caz dificil și important în același timp. Dar vom face tot ce putem în rolul de președinție a UE să facilităm acest proces. Dar depinde de cele două țări să obțină rezultate”, a afirmat șeful diplomației lituaniene.
Totodată, reprezentantul permanent al Lituaniei la UE, Raimundas Karoblis, a abordat și el luni, la Bruxelles, subiectul Schengen, vorbind însă despre „preocupările justificate” pe care unele țări le au față de noi și de bulgari în această speță. Karoblis a precizat că așteaptă ca rapoartele pe Justiție ale Comisiei Europene din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), care vor veni la finele acestui an, să conțină evaluări pozitive și că subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen figurează pe agenda provizorie pentru reuniunea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din decembrie.
Corlățean, la Gândul LIVE: „Continuăm demersurile, dar nu mai ridicăm standardul și așteptările”
Invitat recent la Gândul LIVE, ministrul român de externe a subliniat că țara noastră îndeplinește toate criteriile de aderare la Schengen și s-a arătat optimist în ceea ce privește o aderare în două etape (întâi frontierele maritime și aeriene și mai târziu cele terestre), subliniind în același timp că dosarul Schengen nu mai este o prioritate a guvernării din care face parte.
„România îndeplinește criteriile de aderare la Schengen de 3 ani, însă în ciclurile politice din Europa s-au întâmplat anumite lucruri. Olanda a recurs la un gest pe care îl putem numi astăzi șantaj. Am mai spus ceva, că acest proces a devenit necredibil. Continuăm demersurile, dar nu mai ridicăm standardul și așteptările atât de mult”, a declarat Corlățean la Gândul LIVE.
Șeful diplomației române a explicat că, „în mod normal”, decizia pe acest subiect ar trebui luată la Consiliul din decembrie: „Dacă lucrurile merg ca acum, în mod normal la Consiliul JAI de la finalul anului ar trebui să fie luată o decizie. Nu cred că va fi nevoie de un vot. Este adevărat că poziția Germaniei se va exprima după alegerile din septembrie, este firesc. Faptul că noul guvern de la Haga a exclus din programul de guvernare ce exista anterior, posibilitățile de blocaj pentru România și Bulgaria, a fost un pas înainte important. Dar unii au echivalat cu un accept al Olandei. Acest proces va mai lua puțin timp”, a mai declarat Titus Corlățean.
Planurile Lituaniei la președinția UE
Lituania, care asigură de la 1 iulie, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a promis o orientare către est și o apropiere de fostele republici sovietice din estul Europei. „Europa trebuie să înțeleagă că momentul este crucial pentru ca partenerii din Est să se apropie de Uniunea Europeană. Noi dorim să ajutăm aceste țări”, a declarat președinta lituaniană, Dalia Grybauskaite, într-un interviu pentru AFP.
Lituania, care a preluat președinția rotativă a UE de la Irlanda, va organiza în noiembrie un summit între UE și cele șase state ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan și Georgia. România este mare susținător al Republicii Moldova în cadrul acestui summit, unde se speră parafarea Acordului de Asociere.