Președinția Egiptului a respins marți dimineața ultimatumul de 48 de ore dat de armată pentru ca Mohamed Morsi să răspundă „cerințelor poporului”, altfel va impune o foaie de parcurs, marcând o escaladare în criza politică în care a plonjat țara, relatează AFP.
Ultimatumul a fost lansat, după manifestațiile contra președintelui islamist, de către militarii care au preluat conducerea Guvernului în perioada dintre înlăturarea fostului șef de stat Hosni Mubarak, în februarie 2011, și alegerea lui Morsi, în iunie 2012.
Morsi a declarat că „Egiptul nu va permite nici un fel de întoarcere în trecut” și a promis o „reconciliere națională” și o „pace socială”. Totodată, armata a declarat în decursul ultimei săptămâni că ea nu va lăsa țara „să alunece într-un tunel sumbru al conflictelor și tulburărilor”.
Comandantul armatei a declarat într-un mesaj televizat că „dacă revendicările poporului nu vor fi satisfăcute în decursul acestei perioade, (forțele armate) vor anunța o foaie de parcurs și măsuri pentru a superviza punerea sa în aplicare”.
Opozanții mobilizați în Piața Tahrir din Cairo au fost entuziasmați de această declarație care, după părerea lor, îl pune pe președinte în fața demisiei.
„Morsi nu mai este președintele nostru, Sissi este cu noi”, au scandat manifestanții, cu referire la Abdel Fattah al-Sissi, șeful armatei și ministru al Apărării.
După anunțul armatei, zeci de mii de manifestanți au defilat pe străzile din Cairo, Alexandria și alte mari orașe ale țării.
„Armata este alături de popor”, consideră mișcarea Tamarrod (rebeliune, în limba arabă), care a organizat manifestațiile de duminică. Patru membri ai Guvernului au demisionat, ceea ce a dus la izolarea politică a lui Morsi.
Frații Musulmani, formațiune din care provine Morsi, au declarat că ei „analizează” declarația militară.
Președintele american Barack Obama a îndemnat „toate părțile să dea dovadă de reținere”, iar ONU le-a chemat la dialog, subliniind că o nouă criză ar avea un „impact important” asupra evoluției altor state din regiune.
Numărul manifestanților a crescut duminică, aceștia scandând „poporul vrea înlăturarea regimului”, slogan folosit și în 2011, împotriva regimului autoritar al lui Mubarak.
Cel puțin 16 persoane au fost ucise în cursul manifestațiilor din întreaga țară, dintre care opt au murit în Cairo, în confruntările dintre susținători și opozanți ai lui Morsi la Cairo, potrivit Ministerului Sănătății.
În confruntări similare a murit inclusiv un american, săptămâna trecută.
– Teama de o nouă „baie de sânge”
O importantă instituție islamică, Al-Azhar, cu sediul la Cairo, a declarat să se teme de „o nouă baie de sânge” și că este îngrijorată de infiltrarea unor bărbați înarmați în rândurile manifestanților „pașnici”.
Pentru a preveni derapaje grave, armata și poliția au fost dislocate în întreaga țară pentru a întări protecția instituțiilor vitale.
Sediul Fraților Musulmani din cartierul Moqattam, Cairo, a fost incendiat în cursul nopții, după care a fost ocupat și jefuit luni dimineața.
Unii atacatori au aruncat obiecte pe geam, iar alții au furat căști, veste antiglonț, televizoare, mobilier și documente, a declarat un jurnalist de la AFP.
„Frații Musulmani au ruinat țara, de aceea jaful este justificat”, a explicat un manifestant.
Opoziția a îndemnat populația să manifesteze în ziua aniversară de învestire a lui Morsi. Demonstrațiile de duminică au marcat începutul „Revoluției din 30 iunie”, susține ziarul independent Al-Masry al-Youm.
La câțiva kilometri distanță de Piața Tahrir, în cartierul Nasr City, au campat adepții primului președinte ales în mod democratic din istoria Egiptului, care vor să susțină „legitimitatea” lui Morsi.
Armata care a vorbit de „milioane” de opozanți ai președintelui egiptean în întreaga țară, a estimat numărul susținătorilor lui Morsi la 25.000 de persoane.
După ce a strâns 22 de milioane de semnături pentru o petiție privind demisia lui Morsi, acuzat pentru derivă autoritară și pentru că a lăsat țara sub influența Fraților Musulmani, Tamarrod i-a dat lui Morsi termen pentru a demisiona până marți, la ora 17.00 (18.00 ora României).
În caz de refuz, mișcarea Tamarrod a anunțat că va începe „o campanie de nesupunere civilă totală”.
Instabilitatea din Egipt, cea mai populată țară arabă, cu peste 80 de milioane de locuitori, este însoțită de o criză economică generată de inflațe, șomajul în creștere și deprecierea monedei naționale.