UE a acceptat să negocieze Acordul de liber-schimb cu SUA, în pofida scandalului de spionaj

Europenii au acceptat, miercuri, să înceapă negocierile cu Statele Unite privind Acordul de liber-schimb, după un scandal diplomatic legat de aterizarea forțată a avionului președintelui bolivian, suspectat că l-ar ascunde la bord pe fostul consultant american fugar Edward Snowden, relatează AFP, potrivit Mediafax.

La Berlin, președintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso a anunțat, în prezența liderilor german și francez, că negocierile dintre UE și Statele Unite privind Acordul de liber-schimb vor începe la 8 iulie, dar, în paralel, grupurile de lucru vor trebui să clarifice amploarea spionajului practicat de către americani.

„Am convenit, astăzi (miercuri) următorul lucru: credem în relația transatlantică (…), dar vrem în același timp grupuri de lucru”, pentru a analiza impactul practicilor de spionaj americane, a spus Barroso.

În cursul serii de miercuri, președintele american Barack Obama i-a dat asigurări cancelarului german Angela Merkel că Statele Unite „luau în serios” îngrijorările europene apărute în urma dezvăluirilor despre practicile de spionaj.

În cadrul unei discuții telefonice, miercuri, Barack Obama și Angela Merkel au convenit ca oficiali ai celor două țări să se întâlnească în cursul următoarelor zile pentru a trata aceste probleme mai detaliat, a anunțat Casa Albă într-un comunicat.

În plus, Casa Albă a confirmat că un grup transatlantic de experți se va reuni „începând din 8 iulie” pentru a schimba informații despre PRISM, programul american de supraveghere a comunicațiilor care vizează și cetățeni europeni.

În cursul dimineții, părerile erau încă împărțite între Franța și Germania. Berlinul s-a pronunțat în favoarea unei lansări rapide a negocierilor, în timp ce Parisul pleda pentru o „suspendare temporară” a procesului, pe fondul dezvăluirilor cu privire la spionajul practicat de serviciile de informații americane în Europa.

Negocierile privind Acodul de liber-schimb transatlantic au primit aprobare, în mod oficial, la recentul summit G8 din Irlanda de Nord, iar discuțiile concrete ar trebui să înceapă săptămâna viitoare în Statele Unite.

Edward Snowden, un fost consultant al puternicei Agenții Naționale de Securitate (NSA) americane, se află la originea unor dezvăluiri despre un program american secret de supraveghere a comunicațiilor la nivel mondial.

De nevăzut de când a plecat din Hong Kong în urmă cu 11 zile, el a permis publicarea, în weekendul trecut, a unor noi informații privind spionarea comunicațiilor Uniunii Europene (UE), provocând furia europenilor, cu Franța și Germania în frunte.

Suspectat că l-ar transporta pe Edward Snowden, președintele bolivian Evo Morales, venind de la Moscova, a fost nevoit să facă o escală forțată de 13 ore la Viena, după ce mai multe țări europene, între care Franța, au interzis ca aparatul său să survoleze spațiul lor aerian.

În cele din urmă, miercuri dimineața, el a părăsit capitala austriacă. După o escală tehnică pe Insulele Canare, șeful statului bolivian a plecat spre propria țară.

„A fost aproape ca o răpire de 13 ore”, a protestat președintele bolivian, furios, în cadrul unei conferințe de presă organizate în aeroportul austriac.

El a condamnat Franța, Italia, Portugalia și Spania, țări care au refuzat ca teritoriul lor să fie survolat de avionul său.

Este vorba despre „o eroare istorică (…), o provocare (…) față de Bolivia și întreaga Americă Latină. Este o agresiune împotriva Americii Latine”, a declarat Morales.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat, miercuri, că „înțelege preocupările ridicate de Guvernul bolivian” în urma escalei forțate a avionului președintelui Evo Morales.

Potrivit unui comunicat al ONU, Ban „este liniștit că acest incident regretabil nu a avut consecințe pentru securitatea președintelui Morsi și anturajului său”.

Parisul și-a exprimat „regretele” față de Bolivia pentru că a refuzat survolarea teritoriului său.

François Hollande a afirmat că a dat „imediat” autorizație ca avionul lui Morales să survoleze Franța când a aflat că acesta din urmă se afla la bordul aparatului.

„Au existat informații contradictorii în privința pasagerilor prezenți la bord”, a spus Hollande. „Din momentul în care am aflat că ar fi avionul președintelui bolivian, am dat imediat autorizația de survolare” a teritoriului francez, a adăugat el.

Furia acestei țări andine s-a exprimat, inclusiv, pe stradă, la La Paz, unde aproximativ o sută de manifestanți au ars drapelul francez și au aruncat cu pietre în direcția ambasadei Franței. În plus, Parlamentul bolivian va solicita expulzarea din țară a ambasadorilor Franței, Portugaliei și Italiei.

Confuzia diplomatică s-a produs la câteva ore după ce Morales a declarat, în marja unei vizite, marți, la Moscova, că țara sa este pregătită să-l primească pe fugarul refugiat în prezent într-un aeroport din capitala Rusiei.

Ambasadorul bolivian la ONU, Sacha Llorenti, a declarat, la Geneva, că Bolivia a „pus în aplicare o procedură pentru a denunța aceste fapte în fața secretarului general al ONU”.

Edward Snowden a fost refuzat, marți, de mai multe țări de la care a solicitat azil politic.

Gaidau Ion, [email protected]