Dl Crin Antonescu este președintele Senatului României. Al doilea om în stat.
În calitate de președinte al PNL, organizație privată, dl Antonescu poate să arunce cu vorbe în numele libertății de exprimare a politicianului. Ca înalt demnitar al statului însă, atunci când declară, fără cea mai mică dovadă, că Băsescu a determinat hotărârea Înaltei Curți de condamnare a lui Fenechiu Relu la închisoare cu executare, dl Antonescu subminează Justiția română.
Aflat în fruntea statului, subminează statul.
De ce o face, e limpede. Coliderul USL nu e în stare să identifice altă sursă de capital electoral pentru cursa prezidențială de anul viitor decât antibăsismul. Și atunci apasă pe această pedală fără să-i pese de prejudiciile pe care le aduce instituțiilor statului.
Întrebarea este: dacă în calitate de al doilea om în stat, dl Antonescu se comportă așa față de zisul stat, o să fie mai bun ca prim om în stat?
În ce-l privește pe dl Ponta, nu cred că acuzația de a-l fi ținut prea mult pe Fenechiu în guvern se susține. În opinia subsemnatului, ar trebui să existe o prevedere de lege, cât se poate de clară: o persoană aflată într-un anume raport cu Justiția – urmărire penală, condamnare, cu suspendare, cu executare, apelabilă sau definitivă – părăsește automat funcția de stat în care se află.
Întrucât așa ceva nu există, dl Ponta și-a formulat singur un criteriu – condamnare în primă instanță. Criteriu după părerea mea corect: urmărirea penală e unilaterală, reprezintă doar acțiunea procurorilor, e nevoie de o hotărâre judecătorească, fie și nedefinitivă, pentru a lua o măsură.
Premierul a respectat angajamentul anunțat cu luni în urmă, în ciuda revelației că suntem în Burkina Faso (o fi așa de rău acolo?) a proaspătului condamat Fenechiu, care până ieri nu avea nicio problemă să fie ministru în Burkina Faso.