CE propune un Parchet European, pentru îmbunătățirea urmăririi penale în cazuri de fraudă

Comisia Europeană (CE) propune instituirea unui Parchet European care să efectueze cercetări și urmăriri penale, dar să aibă și competența de a trimite în judecată, în instanțele din statele membre, persoanele învinuite de infracțiuni ce afectează bugetul UE.

„Prin instituirea Parchetului European, Comisia Europeană acționează în vederea îmbunătățirii, la nivelul Uniunii, a derulării urmăririi penale a autorilor infracțiunilor de fraudă asupra banilor contribuabililor din UE. Sarcina exclusivă a Parchetului European va consta în efectuarea de cercetări și urmăriri penale, acesta urmând să aibă competența, la nevoie, de a trimite în judecată – în instanțele din statele membre – persoanele învinuite de săvârșirea de infracțiuni care afectează bugetul UE”, se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri, de Reprezentanța CE în România.

Potrivit sursei citate, Parchetul European va fi o instituție independentă, supusă controlului democratic.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

„După cum am promis cu ocazia discursului din 2012 privind starea Uniunii, Comisa a propus astăzi (miercuri – n.r.) instituirea Parchetului European. Această inițiativă confirmă angajamentul Comisiei față de consolidarea statului de drept; propunerea va consolida în mod decisiv protecția banilor contribuabililor și combaterea eficace a fraudelor asupra fondurilor UE. Comisia a concretizat și angajamentul de a consolida și întări procedurile OLAF aplicate garanțiilor procedurale, similar cu garanțiile pe care le va oferi Parchetul European”, a declarat președintele CE, José Manuel Barroso, citat în comunicat.

Potrivit vicepreședintelui CE Viviane Reding, comisar european pentru justiție, prin adoptarea acestei propuneri, Comisia își respectă promisiunea de a aplica o politică de toleranță zero față de fraudele împotriva bugetului UE.

„Când sunt în joc banii contribuabililor, fiecare euro contează – cu atât mai mult în contextul economic actual. Infractorii care se folosesc de subterfugii juridice pentru a fura banii contribuabililor nu ar trebui să rămână liberi pentru că nu avem instrumentele adecvate pentru a-i aduce în fața justiției. Un lucru trebuie să fie clar: dacă la nivelul nostru, al UE, nu ne protejăm bugetul federal, nimeni nu o va face în locul nostru”, a mai spus Reding, care a făcut apel la statele membre și la Parlamentul European să sprijine acest proiect important, astfel încât Parchetul European să înceapă să funcționeze din 1 ianuarie 2015.

La rândul său, comisarul european pentru lupta antifraudă, Algirdas Å emeta, spune că Parchetul European va asigura faptul că se acordă prioritatea cuvenită protejării bugetului UE în întreaga Europă. „Acesta va reprezenta puntea de legătură între sistemele penale ale statelor membre, ale căror competențe se opresc la frontierele naționale, organismele Uniunii neputând efectua anchete penale”, a mai spus Å emeta.

În același context, comisarul european pentru lupta antifraudă a adăugat că Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) va continua să desfășoare activități importante de combatere a fraudelor în domenii care nu intră în sfera de competență a noului parchet. „Ideile pe care le-am prezentat astăzi pentru a-i îmbunătăți guvernanța, împreună cu recenta reformă, vor transforma OLAF într-un organism mai eficient și mai responsabil în activitatea sa. Ca atare, succesul nostru în combaterea și descurajarea fraudelor la nivelul UE va spori foarte mult”, a explicat Å emeta.

Potrivit CE, logica propunerii de instituire a Parchetului European este simplă: dacă există un „buget federal”, finanțat de toate statele membre ale UE și administrat în temeiul normelor comune, este nevoie, de asemenea, de „instrumente federale” pentru a proteja acest buget, în mod eficace, pe întreg teritoriul Uniunii.

În prezent, arată CE, în materie de combatere a fraudelor împotriva fondurilor UE, există un nivel de protecție și de asigurare a respectării legislației foarte inegal pe teritoriul Uniunii. Rata de succes a urmăririlor penale privind infracțiunile împotriva bugetului UE variază considerabil de la un stat membru la altul, iar media UE este de doar 42,3 %.

„Multe cazuri nu fac deloc obiectul cercetărilor, ceea ce permite infractorilor să scape, folosindu-se de subterfugii juridice, și să fure banii cetățenilor. Chiar și atunci când au loc cercetări, există o mare disparitate între statele membre în ceea ce privește ratele condamnărilor pentru infracțiuni împotriva bugetului UE”, se menționează în comunicat.

Parchetul European se va asigura că fiecare caz de suspiciune de fraudă împotriva bugetului UE este monitorizat și încheiat, astfel încât infractorii să știe că vor fi cercetați și deferiți justiției.

Potrivit Comisiei, în temeiul tratatelor UE, Danemarca nu va participa la acest proiect. La fel Marea Britanie și Irlanda, cu excepția cazului în care acestea decid în mod voluntar și expres să facă acest lucru.

În paralel cu instituirea Parchetului European, Comisia propune o reformă a Agenției Uniunii Europene de Cooperare Judiciară în Materie Penală (Eurojust) și prezintă o comunicare privind guvernanța OLAF.

CE precizează că Parchetul European va avea o structură descentralizată, integrată în sistemele judiciare naționale. Procurorii europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statul lor membru, utilizând personal național și aplicând legislația națională, iar acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere. Întreaga structură se va baza pe resursele existente și ar trebui, prin urmare, să nu implice costuri suplimentare substanțiale.

Instanțelor naționale li se va atribui sarcina de a efectua controlul judiciar, ceea ce înseamnă că acțiunile Parchetului European vor putea fi contestate în instanțele naționale. În același timp, propunerea consolidează în mod considerabil drepturile procedurale ale persoanelor suspectate care vor face obiectul cercetărilor desfășurate de Parchetul European.

Integrarea fără probleme a celor două niveluri, cel național și cel al UE, în special prin convenirea unor norme generale de alocare a cazurilor, va fi asigurată de un „colegiu” format din 10 persoane, reunind procurorul general, patru procurori adjuncți și cinci procurori delegați.

Propunerea CE garantează o protecție mai bună decât cea existentă în cadrul sistemelor naționale în ceea ce privește drepturile procedurale ale persoanelor vizate de anchetele Parchetului European. Aceasta include, de exemplu, dreptul la interpretare și traducere, dreptul la informare și accesul la dosar sau dreptul la un avocat, în caz de arest, se mai arată în comunicat.

În plus, normele prin care se instituie Parchetul European definesc alte drepturi care nu au fost încă armonizate prin legislația UE, pentru a se asigura garanții temeinice privind drepturile procedurale. Acestea includ dreptul de a păstra tăcerea și de a fi prezumat nevinovat, dreptul la asistență juridică, dreptul de a prezenta probe și dreptul la audierea martorilor.

Propunerea stabilește, de asemenea, norme clare, armonizate, privind măsurile pe care Parchetul European le poate utiliza în cadrul anchetelor sale, precum și dispoziții privind colectarea și utilizarea probelor.

Pe de altă parte, Comisia propune consolidarea pe mai departe a guvernanței OLAF și consolidarea garanțiilor procedurale în cadrul investigațiilor sale, în lumina dispozițiilor prevăzute pentru Parchetul European. „În acest sens se prevăd două inițiative-cheie. În primul rând, se propune instituirea funcției de inspector de garanții procedurale, în vederea consolidării controlului judiciar al măsurilor de investigație ale OLAF. În al doilea rând, se prevede o garanție procedurală specifică sub forma unei autorizații din partea inspectorului, în cazul măsurilor de investigație mai intruzive (percheziția birourilor, ridicarea de documente etc.) pe care OLAF ar putea să fie nevoit să le desfășoare în instituțiile UE”, se precizează în comunicat.

OLAF va rămâne responsabil de investigațiile administrative care nu intră în sfera de competență a Parchetului European, cum ar fi faptele care afectează interesele financiare ale UE, dar nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni și abaterile disciplinare grave și infracțiunile comise de personalul UE, dar care nu au un impact financiar.

Totodată, OLAF nu va mai efectua investigații administrative privind fraude sau alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale UE, întrucât, după instituirea Parchetului European, astfel de fapte vor fi de competența exclusivă a acestuia. Dacă OLAF are suspiciuni în legătură cu săvârșirea unor astfel de infracțiuni, va fi obligat să le raporteze cât mai devreme posibil Parchetului European.

Cu toate că nu va mai efectua investigații în acest domeniu, OLAF va continua să ofere asistență, la cerere, Parchetului European (după cum o face în prezent în relația cu procurorii de la nivel național). Această schimbare va facilita derularea unui proces investigativ mai rapid și va sprijini evitarea derulării de investigații administrative și anchete penale asupra acelorași fapte. Astfel vor fi sporite șansele unor rezultate pozitive ale urmăririlor penale.

Potrivit CE, statele membre raportează că, în fiecare an, se pierd circa 500 de milioane de euro din cheltuielile și veniturile UE, din cauza unor suspiciuni de fraudă.

Într-un document comun din 20 martie 2013, miniștrii de justiție din Franța și Germania și-au exprimat sprijinul pentru instituirea Parchetului European.

În mai 2011, CE a adoptat Comunicarea privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin măsuri de drept penal și investigații administrative în care sunt formulate propuneri privind îmbunătățirea protecției intereselor financiare ale UE (a se vedea IP/11/644).

În iulie 2012, Comisia a adoptat o propunere de directivă pentru combaterea fraudelor care afectează bugetul UE prin intermediul dreptului penal (IP/12/767, MEMO/12/544). Propunerea include definiții comune ale infracțiunilor împotriva bugetului UE, pedepse minime armonizate (inclusiv pedeapsa cu închisoarea în cazurile grave) și termene de prescripție comune.