Certificatele energetice devin obligatorii de astăzi pentru toți proprietarii care doresc să vândă sau să închirieze apartamente începând de vineri. Costul unui astfel de certificat poate ajunge până la 400 de euro. Măsura este necesară deoarece un potențial cumpărător sau chiriaș are dreptul să fie informat în legătură cu costurile la care se ridică întreținerea imobilului, susțin reprezentații Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR).
„Certificatul arată un consum specific al clădirii, dar și al apartamentului în sine. Și atunci când cumperi un autoturism te interesează cât consumă. La fel și la aparatele electrocasnice. Nu toate apartamentele consumă la fel în cadrul unui bloc. Un apartament de la ultimul etaj, de pe colț, consumă mai multă energie decât un apartament situat la un etaj intermediar. Sunt diferențe semnificative de consum”, a explicat pentru gândul Stelian Bâra, director de comunicare AAECR.
Proprietarul este obligat, conform legii privind eficiența energetică, publicată în Monitorul Oficial în 20 mai 2013, având termen de intrare în vigoare 60 de zile de la data publicării, să pună la dispoziția potențialului cumpărător, anterior perfectării contractului, o copie a certificatului și să-i predea originalul după încheierea contractului, altfel, acesta este supus „nulității relative”, mai exact, contractul poate fi contestat în instanță.
„Este o măsură bine venită. Intențiile sunt bune, însă 99% din blocurile construite în perioada comunistă sunt de clasă B și 100% din apartamentele dintr-un bloc sunt de aceeași clasă. S-ar putea obține un certificat energetic pe toată clădirea, cum se întâmplă la blocurile noi, unde dezvoltatorul are o singură cheltuială cu certificatele energetice”, este de părere Dragoș Vîlceanu, președinte al Asociației Brokerilor Imobiliari (ABI).
Costurile unui certificat energetic
Costurile unui certificat energetic sunt cuprinse între 100 și 400 de euro, în funcție de tipul apartamentului. Pentru o garsonieră, spre exemplu, acestea se plasează la limita inferioară a intervalului.
Asociațiile de profil au cerut deducerea acestor costuri, însă măsura nu a fost aprobată de guvern.
„Noi am vrut să nu fie doar un act birocratic. Susțin certicarea energetică, dar dă-i o motivație să cheltuiască banii. Dacă făcea toată lumea certicatele, aveam o evidență. Primăriile puteau face o planificare multianuală a măsurilor de reabilitare. Nu-i costa nimic”, a declarat pentru gândul Mihai Mereuță, președintele Ligii Asociațiilor de Proprietari Habitat
Potențialii cumpărători sau chiriași pot negocia chirii mai ieftine pe baza certificatelor
În opinia lui Dragoș Vîlceanu, aceste certificate sunt mai utile chiriașilor care se pot interesa astfel de factura la întreținere pe timpul iernii.
„Când vorbim de cumpărare nu te interesează prea mult pentru că există soluții tehnice, iar cu o investiție minimă poți trece la clasa A: geamuri termopan, anvelopare pe exterior sau dacă nu există posibilitatea pe exterior, pe interior”, a declarat președintele ABI pentru gândul.
Alte aspecte care sunt luate în calcul la încadrarea într-o anumită clasă energetică sunt existența repartitoarelor sau a temporizatoarelor de curent electric în bloc, astfel încât lumina din scară să nu funcționeze neîntrerupt pe perioada nopții.
Experții susțin că potențialii cumpărători sau chiriași se pot folosi de informațiile din certificatul energetic pentru a negocia un preț mai mic.
„Sunt foarte puține apartamente cu clasă C sau D, în general cele construite din plăci, cu tâmplărie de lemn, fără ușă la intrarea în bloc sau fără geamuri la scara blocului”, a mai arătat Vîlceanu.
Cine îi verifică pe auditori
Auditorii energetici sunt verificați prin sondaj de către reprezentanții Inspectoratul de Stat în Construcții, a precizat Mereuță.
Un reportaj cu camera ascunsă realizat de Știrile ProTV arată că unii auditori nu cunosc legislația în ceea ce privește eliberarea certificatelor energetice, aceste documente fiind realizate fără ca expertul să inspecteze apartamentul.
Până la data de 8 iulie 2013 au fost atestați 1.387 de auditori energetici, potrivit site-ului Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Cei mai mulți auditori energetici au fost atestați în București (403) și județele Timiș (128), Iași (65), Cluj (56), Constanța (57), Brașov (53), Dolj și Bihor (câte 40), notează Mediafax.
Stelian Bâra, director de comunicare AAECR, susține că există la ora actuală suficienți auditori atestați la nivel național pentru a face față cererilor de evaluare a eficienței energetice a imobilelelor.
Instituțiile publice riscă amenzi de până la 10.000 de lei dacă nu afișează certificatul energetic
Autoritățile și instituțiile publice care au în proprietate sau în administrare o clădire cu o suprafață de peste 500 de metri pătrați sunt obligate să afișeze „într-un loc accesibil și vizibil” certificatul energetic.
Nerespectarea prevederii se sancționează cu amenzi de la 5.000 de lei, la 10.000 de lei, potrivit modificărilor aduse în luna mai legislației din domeniu.
„Începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafață utilă totală de peste 250 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităților publice sau în care funcționează instituții care prestează servicii publice”, se mai arată în textul legii.
Modificările aduse legislației
Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.
Prevederile privind elaborarea certificatelor energetice și punerea acestora la dispoziția potențialilor cumpărători sau chiriași de către proprietari au fost derogate inițial cu trei ani, până în 2010, după care s-a stabilit, printr-o ordonanță de urgență aprobată la finele anului 2009, că acestea vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2011.
Obligativitatea prezentării respectiv prefării certificatelor energetice la închirierea respectiv vânzarea apartamentelor a intrat va intra în vigoare vineri, 19 iulie, conform modificărilor aduse în luna mai a acestui an.
Prin aceste modificări a fost abrogat și articolul 22 al vechii legi, articol care se referea la normele metodologice referitoare la performanța energetică a clădirilor.
Metodologia cuprindea, în principal, urmatoarele elemente: elementele de anvelopă a clădirii, compartimentarea interioară, instalațiile de încălzire și de alimentare cu apă calsă, instalația de climatizare, ventilația, instalația de iluminat a clădirii, poziția și orientarea clădirilor, sistemele solare pasive și de protecție solară, ventilația naturală și condițiile de climat interior.