Lovitură din interior pentru Dragnea și liderii USL din teritoriu: schimbarea legii ANI, blocată de un ministru

Ministerul Justiției a dat aviz negativ actului normativ inițiat de vicepremierul Liviu Dragnea care prevedea ca președinții de consilii județene, primarii și consilierii să nu mai fie declarați incompatibili dacă fac parte din adunările generale ale acționarilor, AGA, în cadrul societăților comerciale aflate în subordinea lor, au declarat pentru gândul surse guvernamentale.

Actul normativ a fost depus de vicepremier la Ministerul Justiției în urmă cu două luni, după cum a afirmat Liviu Dragnea pentru gândul. Între timp, Ministerul a cerut un punct de vedere și de la Agenția Națională de Integritate, care s-a opus modificărilor cerute din teritoriu. Primul-ministru Victor Ponta a admis că trebuie găsită „o soluție legislativă corectă” împreună cu Comisia Europeană și Agenția Națională de Integritate, ținând cont și de faptul că se apropie Raportul MCV.

Ponta, îngrijorat că jumătate dintre aleșii USL vor fi decapitați de ANI

Premierul a dat de înțeles că proiectul lui Dragnea nu are susținere, precizând că nu „va fi o soluție unilaterală a Guvernului”. Totuși, el s-a declarat îngrijorat de faptul că jumătate dintre aleșii locali se află în situație de incompatibilitate după deciziile ANI.

„Nu pot spune că jumătate din primarii României o să fie declarați incompatibilei, pentru că ce facem? Facem alegeri în toată țara? Nu cred că e o idee bună. Nu vreau să mă antepronunț, vreau să văd decizia justiției. E o practică totuși unitară și, discutând și cu Comisia Europeană și cu ANI, vreau să luăm decizia legislativă corectă”, a mai spus premierul.

Liderii din teritoriu ai PNL și PSD au declarat pentru gândul că dacă nu se va reuși la Guvern rezolvarea problemei, atunci vor cere parlamentarilor USL să depună un proiect legislativ în acest sens.

Președinții de Consilii Județene și primarii din PSD și PNL au cerut modificarea competențelor ANI și a legii 161/2003, cea care reglementează situațiile de incompatibilitate. În întâlnirile din teritoriu pe care le-a avut cu primarii și președinții de Consilii Județene, Dragnea a spus că va încerca să îi ajute pe cei aflați în incompatibilitate sau conflict de interese.

Cea mai mare problemă pentru cei din administrația locală o constituie legea 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. La articolul 87, litera f, a legii se precizează că funcția de primar, președinte al Consiliului Județean este incompatibilă cu funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național.

Nume cu greutate pe lista incompatibililor USL

Din cauza nerespectării acestui articol din lege, au fost declarați incompatibili președintele CJ Constanța, Nicușor Constantinescu (PSD), președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu (PNL), președintele CJ Hunedoara, Mircea Moloț (PNL) și primarul Sibiului, Klaus Iohannis (PNL), dar și alți primari și consilieri din aceste județe.

ANI a constatat că președintele CJ Constanța, Nicușor Constantinescu, s-a aflat în incompatibilitate în perioada 20 iunie 2008 – 23 martie 2009, întrucât a fost simultan și reprezentant al județului în Adunarea Generală a Acționarilor a SC RAJA Constanța. Constantinescu a deținut funcția de reprezentant al Județului Constanța în Adunarea Generală a Acționarilor în cadrul S.C. RAJA S.A. Constanța în perioada 27.03.2007 – 23.03.2009. La data de 20.06.2008, acesta a fost validat în funcția de președinte al Consiliului Județean Constanța, pentru mandatul 2008 – 2012.

În 24 aprilie, Agenția Națională de Integritate (ANI) anunța că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate întrucât are și calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acționarilor S.C. Apă Canal SA Sibiu și SC Piețe SA, ceea ce contravine prevederilor legale.

În cazul președintelui CJ Hunedoara, Mircea Moloț, Agenția Națională de Integritate a constatat că acesta a fost în stare de incompatibilitate în perioada 26 septembrie 2008 – 30 ianuarie 2009, deoarece a deținut, simultan, atât funcția de președinte al Consiliului Județean Hunedoara, cât și pe cea de președinte al Adunărilor Generale ale Acționarilor (AGA), respectiv reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local SC Drumuri și Poduri SA Deva.

Președintele Consiliului Județean Brașov, liberalul Aristotel Căncescu, a fost declarat în stare de incompatibilitate de către Agenția Națională de Integritate (ANI), deoarece a deținut simultan și calitatea de reprezentant în AGA a unei societăți comerciale. Aristotel Căncescu s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 29 mai 2009, întrucât deține atât funcția de președinte al CJ Brașov, cât și calitatea de reprezentant al județului Brașov în Adunarea Generală a Acționarilor în cadrul SC Apă Canal SA Sibiu, încălcând dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.

Prim-vicepreședintele PNL, Klaus Iohannis, a susținut că există o legătură între anunțul ANI și recenta sa înscriere în PNL. Mai mult, el precizează că a fost declarat incompatibil, datorită prezenței sale într-o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară.

Iohannis a spus că Societatea Apă și Canal a devenit operator regional după înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară. El a precizat că toți primarii sunt prezenți în ADI Apă și Canal. Într-o situație similară se găsește președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu.

Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară: dilema administrației locale

Situația invocată de Klaus Iohannis și Aristotel Căncescu, care susțin că au fost declarați incompatibili pentru că au făcut parte din Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, le dă emoții și celorlați șefi de CJ și primari.

Șefii de Consilii Județene și primarii se tem că ANI vor începe să verifice și activitatea lor în Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară. ADI au apărut în 2009, în timpul guvernării Boc.

În Ghidul elaborat de Ministerul de Interne se arată că unitățile administrativ teritoriale au dreptul să colaboreze și să coopereze în scopul realizări în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice prin constituirea, în condițiile legii și în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, a unor asociații de dezvoltare intercomunitară.