Contractul cu Bechtel, care l-ar face invidios pe orice rege al asfaltului, „desecretizat” selectiv de ministrul Șova: cum arată MITA în contract

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine (DPIIS) condus de ministrul delegat Dan Șova a anunțat marți că a publicat pe pagina sa de web documentele „declasificate” referitoare la contractul dintre statul român și Bechtel International pentru construirea autostrăzii Brașov-Cluj-Borș.

Pe pagina de internet a DPIIS au fost afișate însă doar acordurile din 2006 și, respectiv 2011, privind modificarea contractului semnat de Guvernul Năstase în 2003, precum și acordul de încetare a contractului, parafat în acest an.

DPIIS nu a publicat contractul inițial, aprobat în 2003 de Guvernul Năstase și nici contractele de consultanță juridică și valoarea acestora.

Documentele desecretizate arată că, din start, pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, Bechtel primea 70 de milioane de euro, iar un milion de euro pe lună era „cost indirect de capital”.

Contractul cu Bechtel mai prevedea și alte zeci de costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului. Numai pentru defrișări, prețul era de 4.099 euro pe hectar.

Mita din contract

Contractul de construire a autostrăzii Brașov-Borș, varianta rezultată în urma negocierilor din 2006, are un subcapitol denumit „Mita”. Pe scurt, aici se scrie că dacă Bechtel sau un angajat al Bechtel dă mită sau daruri pentru a face orice acțiune legată de contract, atunci CNADNR putea cere rezilierea contractului.

„Dacă antreprenorul sau afiliații antreprenorului sau un angajat al antreprenorului sau al oricăruia dintre afiliații antreprenorului dă sau se oferă să dea unei persoane orice mită, daruri sau o liberalitate sau un comision ca un stimulent sau ca o răsplată: a) pentru a face sau a se abține să facă orice acțiune în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul sau b) pentru a favoriza/defavoriza sau pentru a se abține să favorizeze/defavorizeze orice persoană în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul atunci Beneficiarul va putea, după transmiterea unei notificări scrise transmisă Antreprenorului cu 14 zile înainte incluzând dovezile de mai sus, să rezilieze angajarea Antreprenorului în baza Contractului și să îl evacueze de pe amplasament”, se arată în Contractul de construire a autostrăzii Brașov-Borș, varianta din 2006.

„Mobilizare” de 70 de milioane de euro

Prețul contractului nu a fost unul fix.Anexa prețurilor unitare, din acordul de modificare a contractului de construire a autostrăzii Transilvania, datat februarie 2006, detalia cheltuielile statului în cadrul contractului.

Astfel, numai pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, prețul unitar pe care statul român se angaja să îl plătească a fost de 70 de milioane de euro (sumă fixă). Pe scurt, pentru această sumă Bechtel trebuia, în principal, să inițieze activitățile administrative, să înceapă organizarea de șantier, să facă planul de siguranță a muncii și să livreze echipamentele.

Fostul premier al României, Adrian Năstase, și fostul ambasador al SUA, Michael Guest

Un milion de euro pe lună, „cost indirect de capital”

Contractul cu Bechtel prevedea ca, lunar, pe toată perioada contractului, statul român să plătească firmei americane o sumă de un milion de euro drept „costuri indirecte de capital”.

Definiția acestor costuri este pe cât de scurtă, pe atât de eliptică. „Costurile indirecte de capital se referă la costurile făcute de un antreprenor străin care sunt suportate ca o funcție de sprijinire a activităților de construire” , se arată în contract.

Defrișări de 4.099 euro pe hectar

Contractul cu Bechtel mai prevedea și alte costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului.

Astfel, americanii de la Bechtel primeau pentru curățarea și defrișarea terasamentelor un preț unitar prevăzut în contract de fix 4.099 euro pe hectar.

Excavările erau mai ieftine. „Excavarea stratului vegetal” scotea din buzunar statului român 3,43 euro/mc, pentru „excavarea oricărui material exceptând stratul vegetal” – 5,73 euro/mc.

Pentru „dubla manipulare a materialului de terasamente” prețul unitar perceput de Bechtel a fost de 3,57 euro/mc. „Materialul de împrumut” avea un preț pentru excavare mai mare, de 5,65 euro/mc.

„Procurarea stratului de nisip” era taxată cu 25,06 euro/mc, umplerea cu piatră a stratului de formă pentru ramblee avea un preț unitar de 15,30 euro pe mc, în timp ce supraîncărcarea – care include răspândirea, nivelarea și compactarea materialelor – avea un preț de 7,13 euro/mc.

Tratamente de stabilizare a umpluturii – 130 de euro/tona

Pentru „tratamentul de stabilizare a umpluturii”, statul era taxat de Bechtel cu 130 de euro pe tonă, iar pentru stratul de fundație – 25 euro pe mc, in timp cer agregatele naturale stabilizate cu ciment ne-au costat 50,04 euro/mc.

Așternerea stratului de bază din mixtura asfaltică, a stratului de legătură din beton asfaltic, sau stratului de uzură din beton asfaltic a avut costuri între 42 și 68 de euro pe tonă.

Ulterior, după negocierile purtate în 2011, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, anunța că americanii au fost de acord cu stabilirea unor prețuri fixe la lucrările executate. Boagiu a precizat la acea vreme că autostrada ar fi costat 9 miliarde de euro.

Ordinul de desecretizare a contractului incheiat de autoritatile romane cu compania americană Bechtel a fost publicat în Monitorul Oficial, iar cele câteva mii de pagini ale documentului ar putea fi publicate pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură și Investitii Străine până la sfârșitul lunii iulie, promitea pe 15 iulie ministrul delegat Dan Șova.

Contractul cu Bechtel, companie americană căreia Guvernul Năstase i-a încredințat direct contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania (Brașov-Borș), cu o lungime proiectată de 415 km, avea o valoare de 2,2 miliarde de euro.

Cei 415 km aveau termen de execuție 2012. Pe fondul disputelor politice inițiate de partidele care s-au succedat la guvernare și fără bani alocați de la buget, proiectul a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executați doar 52 de kilometri.