Zic să nu mai băgăm bani în filme ratate, întrucât viața noastră, în ansamblul ei, este o megacomicărie. Iată probele: un ofițer SRI, român de-al nostru, cetățean al orașului Miercurea Ciuc, „aflat în timpul lui liber”, face cine-veriteuri cu „mobilul personal” la o agapă organizată de primarul urbei, Robert Raduly, în cinstea „Festivalului Cartofului”; edilul se prinde că e „prăjit” la foc mic și explodează într-o prestație olimpică de zile mari, gonind în plasa ofițerului secret, care ține morțiș să rămână secret.
Cei doi aleargă, nebunește, spre centrul orașului pe care îl guvernează. Se dezvoltă drama: edilului îi sar niște copci mai vechi din pulpă, din bicepsul femural, din tibie și peroneu – sângerează, lăcrimează, înjură ungurește; ofițerul gâfâie, își simte acizii din mușchi, îl dor oasele; chipul luminos al patriei îl ține în picioare, dincolo de limitele sale umane – aleargă un kilometru, apoi se prăbușește. Primarul, plin de sânge, plin de nerv, plin de nervi, îi dă pumni, îi dă palme, îi dă un „șpiț” de pantof în cap. Cheamă ajutoare și strigă, evident, tot pe ungurește, că l-a prins pe „securist”.
Românii nu-l pricep, ungurii cu „scaune” la cap îl ignoră, singurii participanți la incident rămân membrii unui grup de intervenție rapidă a romilor care îi saltă cineastului borseta cu acte, carduri și codul operațiunii, apoi o taie-n Franța.
Poliția, chemată la fața locului, trăiește la rândul său o dramă: se scindează – o parte a „schismei” vine în ajutorul edilului, cealaltă în sprijinul ofițerului; prima câștigă și îl îndeasă pe detectiv într-o mașină. Apoi vine SRI-ul. La final, se cară unii pe alții la spital.
Să existe ceva mai penibil decât un primar de etnie maghiară care aleargă de nebun, noaptea, prin oraș, după un individ care l-a filmat, pentru a-și face singur dreptate?!
Poate fi ceva mai comic decât un ofițer SRI, care fuge de frica primarului, care cade răpus de oboseală după un kilometru și care, la „happy-end”, ajunge la spital cu mașina poliției, cu capul umflat și prădat de bani și documente?
Să existe vreo instituție care să dea un comunicat mai găunos decât SRI Harghita, potrivit căruia omul ei face filme de „pamplezir”, în timpul liber, unui lider maghiar?!
Toată această întâmplare este măsura prostiei unor oficiali trăitori în România, care au pierdut demult simțul ridicolului. Din nefericire, în dosul spectacolului lor derizoriu prind contur acțiuni extrem de grave.
Un exemplu: președintele partidului extremist antisemit, Mișcarea pentru Ungaria Jobbik, Vona Gabor, a anunțat că va fi prezent sâmbăta aceasta la lucrările taberei de vară a organizației de tineret a partidului, evenimentul având loc pe teritoriul României, în localitatea Borzont, județul Harghita. „Pentru a șasea oară voi fi invitatul taberei de vară EMI, care pentru mine reprezintă unul dintre cele mai importante evenimente ale anului. Având în vedere că nu demult, tot în Ardeal, premierul ungar a ținut un discurs la Băile Tușnad și a făcut o serie de afirmații, mă simt obligat să reacționez. De aceea aștept cu nerăbdare weekendul. O să am multe de spus. Puteți fi siguri de asta”, a anunțat Vona pe pagina sa de Facebook.
Timp în care SRI și reprezentanți ai statul român nu găsesc de cuviință să ia atitudine la modul cel mai serios cu putință. Rămâne să vedem în acțiuni, sâmbătă, câțiva clovni care filmează cu telefoanele mobile în timpul lor liber cartofii prăjiți din farfuria lui Vona Gabor.