Prima pagină » Economic » Consiliul Fiscal critică dur strategia bugetară a guvernului: rectificarea s-a făcut pe baza unor proiecții NEREALISTE

Consiliul Fiscal critică dur strategia bugetară a guvernului: rectificarea s-a făcut pe baza unor proiecții NEREALISTE

Consiliul Fiscal critică dur strategia bugetară a guvernului: rectificarea s-a făcut pe baza unor proiecții NEREALISTE
Rectificarea bugetară încalcă mai multe reguli fiscal bugetare, cea mai importantă fiind ținta de deficit, și a fost făcută pe baza unor proiecții nerealiste, numai din impozitul pe venit și contribuții din asigurări veniturile fiind supraestimate cu 1 miliard de lei, potrivit Consiliului Fiscal.

Rectificarea bugetară încalcă mai multe reguli fiscal bugetare, cea mai importantă fiind ținta de deficit, și a fost făcută pe baza unor proiecții nerealiste, numai din impozitul pe venit și contribuții din asigurări veniturile fiind supraestimate cu 1 miliard de lei, potrivit Consiliului Fiscal.

„Încălcarea de către proiectul de rectificare bugetară a regulilor fiscal bugetare subminează grav credibilitatea acestora, mai ales în ceea ce privește nerespectarea țintei de deficit bugetar”, arată Consiliul într-o opinie formulată la 30 iulie, data la care Guvernul a decis prima rectificare bugetară a anului.

Consiliul Fiscal menționează că a primit informații de la Ministerul Finanțelor cu privire la rectificare în seara zilei precedente, astfel că nu a avut timp să facă o analiză riguroasă până la aprobarea proiectului de către Executiv.

„Dinamica încasărilor din impozitul pe venit, față de perioada similară a anului anterior, este previzionată a se accelera la 10,8% la sfârșitul anului 2013 față de 9,29% la finele primului semestru al anului curent, în condițiile în care ritmul anualizat de majorare a salariilor în economie în luna iunie a coborât la doar 3,7%, estimarea pentru finele anului apărând astfel ca nerealistă”, arată Consiliul în analiza extinsă asupra rectificării bugetare.

Consiliul atenționează că estimările privind impozitul pe venit și salarii nu au fost revizuite negativ cu ocazia rectificării bugetare, în condițiile în care ritmul de creștere a salariilor de 7% luat în
considerare la elaborarea bugetului inițial apare „drept foarte optimist” în acest moment, iar creșterea numărului de salariați, precum și măsurile „discreționare” adoptate nu par a fi suficiente pentru a compensa dinamica nefavorabilă a câștigului salarial.

Același raționament este aplicat și sumelor colectate din contribuții de asigurări, pentru care se așteaptă o majorare la finele anului 2013 cu 6,2% față de anul trecut, în timp ce rata de creștere anuală la șase luni este de 4,26%, estimarea fiind astfel nerealistă.

„Având în vedere cele de mai sus, Consiliul fiscal apreciază că, împreună, veniturile aferente acestor două categorii bugetare sunt supraestimate cu circa un miliard de lei”, se spune în comunicat.

Pe fondul consumului privat scăzut, Consiliul apreciază că există riscuri pentru nerealizarea încasărilor din TVA proiectate și este rezervat în privința impactului pozitiv al majorării accizelor la alcool și produse de lux asupra veniturilor bugetare.

„Atingerea țintelor în ceea ce privește atragerea de fonduri europene apare ca o provocare majoră, țintele fiind practic nerealiste, în contextul în care bugetul prevede o majorare de 52,3% față de sumele atrase în 2012, iar execuția la 6 luni relevă o diminuare de 5% față de aceeași perioadă a anului trecut”, se arată în opinia Consiliului Fiscal.

Specialiștii spun că, deși avansul economic a fost revizuit ascendent de la 1,6% la 2%, structura acestuia nu este favorabilă creșterii încasărilor bugetare, iar veniturile colectate vor fi probabil sub nivelul estimat.

Consiliul fiscal atenționează asupra carențelor serioase din procesul de programare bugetară, nivelurile proiectate în bugetul inițial fiind depășite frecvent în ultimii ani, ceea ce ar putea afecta credibilitatea estimărilor pentru cheltuielile cu bunuri și servicii.

„Chiar dacă încasările din taxa clawback, neincluse în bugetul inițial, sunt utilizate pentru finanțarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, dimensiunea revizuirii (+2 miliarde de lei, respectiv circa 0,3% din PIB) nu poate fi explicată doar de acest factor. În acest context, Consiliul fiscal recomandă bugetarea adecvată a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, potrivit angajamentelor asumate, astfel încât acestea să nu mai reprezinte un factor de incertitudine la adresa poziției fiscale, în momentul rectificărilor bugetare”, se arată în analiză.

Consiliul apreciază totodată că eficientizarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile nu este posibilă pe termen mediu fără reforme structurale foarte profunde, în special în sistemul de sănătate, și fără eficientizarea sistemului de achiziții publice în general.

Cheltuielile cu dobânzile par supraevaluate, în contextul reducerii semnificative a costurilor de finanțare înregistrată în primele șapte luni. Deși scăderea dobânzilor plătite de stat în contul datoriei publice a fost foarte mare, influența pozitivă asupra cheltuielilor efective cu dobânzile va fi observată gradual, pe măsură ce datoria emisă anterior va ajunge la scadență, urmând a fi refinanțată în noile condiții de piață mult mai favorabile, potrivit sursei citate.

„În concluzie, în opinia Consiliului fiscal, atingerea noii ținte de deficit bugetar pe anul în curs parea fi dependentă în mare măsură de realizarea veniturilor bugetare, acestea părând a fi optimiste, riscurile fiind înclinate pe partea negativă, respectiv încasări mai reduse decât cele preconizate prin proiectul de rectificare bugetară care trebuie compensate printr-un control foarte strict al cheltuielilor, precum și prin întărirea eforturilor de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare”, atenționează Consiliul.

Prima rectificare bugetară prevede un PIB mai mare cu 2,6 miliarde lei, în urcare la 626,2 miliarde lei, și un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor rezervați PNDI către alte proiecte. Astfel, deficitul bugetar pe cash va crește de la 13,3 miliarde lei la 14,7 miliarde lei.

Citește și