Persoanele cu un coeficient de inteligență mai mare sunt mai puțin dispuse să creadă în Dumnezeu

Cu cât o persoană are un coeficient de inteligență mai mare, cu atât ea este mai puțin dispusă să creadă în Dumnezeu, afirmă autorii unui studiu realizat recent, apărut în numărul din această lună al revistei Personality and Social Psychology Review, informează dailymail.co.uk.

Miron Zuckerman și Jordan Silberman, profesori de psihologie la Universitatea Rochester (SUA), și Judith Hall, profesor de psihologie la Universitatea Northeastern, au realizat acest studiu pe baza a 63 de cercetări anterioare, efectuate între anii 1921 și 2012.

Deși ei recunosc faptul că descoperirea lor „nu este nouă”, cei trei profesori de psihologie spun că au dorit să realizeze o analiză sistematică a unui secol de studii despre corelația dintre inteligență și sentimentul religios, descoperind că ateismul abundă în rândul „persoanelor deștepte”.

Autorii studiului au definit inteligența drept „abilitatea de a raționa, de a planifica, de a rezolva probleme, de a gândi abstract, de a înțelege idei complexe, de a învăța cu rapiditate și de a învăța din experiență”.

Pe de altă parte, sentimentul religios a fost definit ca fiind „credința în supranatural, oferirea de cadouri acestor puteri supranaturale și realizarea de ritualuri în conformitate cu acele credințe”.

Cei trei autori au examinat un studiu coordonat în 1921 de Lewis Terman, profesor de psihologie la Universitatea Stanford. Pentru acel studiu, Lewis Terman a recrutat 1.500 de copii cu un coeficient de inteligență ce depășea 135 de puncte la vârsta de 10 ani.

Acele date au fost reexaminate de Robin Sears, de la Universitatea Columbia, în 1995, și de Michael McCullogh, de la Universitatea Miami, în 2005.

Concluzia generală a ambelor reexaminări a fost aceea că voluntarii (cei 1.500 de copii) erau mai puțin religioși în comparație cu populația generală.

Totuși, ceea ce a fost remarcabil în datele colectate de Lewis Terman a fost că, în ciuda ateismului lor, 60% dintre copiii studiați au fost crescuți în familii cu convingeri religioase „foarte stricte”.

Al doilea studiu major examinat de Miron Zuckerman, Jordan Silberman și Judith Hall a avut la bază arhivele de la Hunter College Elementary School, o școală generală pentru copiii deosebit de inteligenți din New York.

Absolvenții acestei școli, având un coeficient de inteligență de peste 140 de puncte, cu vârstele cuprinse în prezent între 38 de ani și 50 de ani, au fost contactați de cei trei cercetători, care au descoperit că doar 16% dintre persoanele chestionate au găsit o anumită satisfacție personală în religie.

Atunci când mai multe țări au fost examinate din acest punct de vedere, de Richard Lynn, profesor la Universitatea Ulster, în 2009, corelația pozitivă dintre inteligență și ateism s-a dovedit a fi foarte puternică.

În timp ce datele arată o corelație pozitivă între inteligență și absența sentimentului religios, Miron Zuckerman, Jordan Silberman și Judith Hall au fost interesați mai mult de motivele din spatele acestei legături.

O posibilă explicație avansată de cei trei cercetători este aceasta: cu cât oamenii sunt mai inteligenți, cu atât ei sunt mai puțin dispuși să se conformeze și, de aceea, rezistă mai mult în fața dogmei religioase.

Într-adevăr, autorii studiului au descoperit că numărul de atei crește în rândul persoanelor cu coeficient de inteligență ridicat dacă aceștia trăiesc în comunități religioase, întrucât acele persoane nu vor să se conformeze.

O explicație ar fi aceea că oamenii inteligenți nu vor să accepte convingeri care nu pot fi testate, potrivit unui articol apărut pe site-ul Arstechnica.com.

Totuși, deși autorii spun că studiul a fost realizat pe toate analizele efectuate din 1921 până în 2012, el a inclus doar textele științifice redactate în limba engleză. Miron Zuckerman avertizează, totodată, asupra faptului că, deși studiul a fost făcut pe mii de participanți, de vârste diverse, aproape toți proveneau din civilizația occidentală. Mai mult decât atât, 87% dintre persoanele implicate în acest studiu proveneau din Statele Unite, Marea Britanie și Canada, fapt care face ca studiul să se refere în principal la protestanți, nu la evrei, nici la catolici.