Mii de oameni, la ceremonia de beatificare a lui Vladimir Ghika. Mărturii din închisoarea în care a murit Monseniorul

„Pentru a începe să-l întrezărim pe Dumnezeu, trebuie să ne fi pierdut deja pe noi din vedere”, este gândul Monseniorului Vladimir Ghika pentru ziua de 31 august. La aproape 60 de ani de la moartea lui într-o închisoare comunistă, într-o zi de 31 august 2013 el va fi beatificat la București în prezența a peste 8.000 de oameni din întreaga lume.

UPDATE Aproape 8.000 de oameni au participat la slujba de beatificare a monseniorului Ghika. Printre aceștia o serie de politicieni, cum ar fi Ion Iliescu, Adrian Năstase, Cristian Diaconescu, Călin Popescu Tăriceanu și Victor Ciorbea. Premierul Ponta nu participă la ceremonie, însă a transmis un mesaj în care apreciază că monseniorul Vladimir Ghika a fost „un mare spirit european”, care a refuzat compromisul cu totalitarismul, iar beatificarea acestui este o mare sărbătoare pentru Biserica Catolică și un prilej de bucurie pentru toți românii.

Vladimir Ghika a murit în închisoarea comunistă de la Jilava, la 16 mai 1954, la vârsta de 80 de ani, nerenunțând nicio clipă la credința lui în Hristos, în ciuda bătăilor crunte și a terorii la care a fost suspus în perioada 1952-1954 de către comuniști.

Monseniorul Ghika avea aproape 79 de ani atunci când a fost arestat de comuniști, la 18 noiembrie 1952, pentru că a susținut comuniunea cu Roma a Bisericii Catolice în România. Un an mai târziu a fost condamnat.

Arestarea lui a avut loc în plină stradă, în timp ce se îndrepta spre un bolnav. Vladimir Ghika este primul preot biritual, care a slujit atât în ritul catolic, cât și în cel ortodox. În perioada în care Biserica Greco – Catolică fusese decapitată de comuniști, el ținea legătura cu Vaticanul. Mulți dintre studenții și credincioșii greco-catolici, dar și cei romano-catolici erau păstoriți în perioada de prigoană de către Vladimir Ghika. Când comuniștii au aflat că el îi ajută pe tineri și pe credincioși deopotrivă au început să-l urmărească și pe el și pe ceilalți preoți care acționau clandestin.

Vladimir Ghika a fost dus mai întâi la închisorea Uranus din București, unde a fost torturat, interogat și amenințat cu moartea prin spânzurare pe o stradă din București. Zile la rând a suportat bătăi și chinuri de neînchipuit. Securiștii care îl interogau îi aflaseră frica pentru moartea prin spânzurare și tocmai pentru asta foloseau ca tortură spânzurarea electrică, la care Monseniorul Ghika a fost suupus de 83 de ori într-un an de zile.

La închisoarea de la Jilava a ajuns la 24 octombrie 1953, în urma unui simulacru de proces al „lotului Menghes”, lotul preoților catolici care continuau să slujească în ciuda prigoanei.

Preotul Matei Boilă, în vârstă de 87 de ani, este printre puținii supraviețuitori din închisoarea de la Jilava, care a stat o vreme alături de Vladimir Ghika. Preotul Boilă a povestit pentru gândul cum l-a întâlnit pe Monseniorul Ghika, la Jilava, unde era închis alături de alți preoți. Îl știa pe Vladimir Ghika de la cei doi frați ai lui, apropiați ai monseniorului, care îi ceruseră să se roage pentru fratele lor. Era o perioadă în care Matei Boilă renunțase la preoție.

Sursa Foto: vladimir-ghika.ro

Întâlnirea cu Monseniorul nu o va uita nicioodată, pentru că prințul Vladimir Ghika a fost cel care i-a schimbat destinul. „Într-o zi de octombrie din ’53 se deschide ușa și e împins în celulă un om bătrân, în izmene și în maiou, cu o barbă albă, despre care am aflat că este monseniorul Ghika, bolnav de tuberculoză, având un singur plămân și acela pe jumătate bolnav. Și în frigul acesta a fost împins în celulă”, începe preotul Boilă povestea.

„Eu, ca de obicei, eram cel care îi primeam pe cei veniți dinafară să aflu veștile de la ei și am fugit imediat la el. I-am spus: ‘Monseniore, eu sunt Matei Boilă. Spre surprinderea mea, el, care avea o memorie extraordinară, s-a uitat la mine și mi-a spus: ‘Tu ești fratele lui Nela și a lui Nelu! Vai ce bine îmi pare! Hai să te binecuvântez!'”, își amintește preotul Boilă.

Monseniorul este cel care l-a ajutat să revină la credință și la preoție. „Cu teribilismul tinereții i-am spus: ‘Monseniore, eu nu merit să fiu binecuvântat de dumneavoastră’, atunci când el mi-a zis să mă binecuvânteze, că eu am ieșit din biserică. Și el s-a uitat la mine cu o privire atât de plină de dragoste, pe care nu o pot uita toată viața mea și care mi-a schimbat destinul. Mi-a zis atunci: ‘Eu știu mai bine decât tine, tu ești al lui Hristos!’ Și din clipa aceea, vă spun drept, am simțit o schimbare totală a sufletului meu și mi-am dat seama că am revenit acasă pentru totdeauna. Am căzut în genunchi și l-am binecuvântat și eu pe el, el m-a binecuvântat pe mine”, continuă preotul Boilă.

În luna de zile în care a stat alături de Vladimir Ghika, preotul Boilă a aflat despre chinurile prin care a trecut cel care va fi beatificat: torturi de neimaginat, procese înscenate cu gloanțe false, spânzurări electrice, lovituri și bătăi pe care mintea omenească cu greu și le poate închipui.

„El mi-a spus că a fost pălmuit, bătut și amenințat cu moartea, era ceva îngrozitor cât de ticăloși puteau să fie! Mi-a povestit, atunci, că în timpul anchetei, când comuniștii voiau să scoată de la el că a fost spionul Vaticanului, că a făcut tot felul de lucruri prostești, cum îl terorizau. Ceva de groază! Fără ajutorul lui Dumnezeu n-ar fi rezistat! Îmi spunea că oameni așa lipsiți de inteligență ca torționarii lui el n-a văzut toată viața lui. Mi-a spus cum îi organizau un fel de proces de condamnat la moarte și îl puneau la zid și îl împușcau cu gloanțe oarbe. Îl puneau în fața a tot felul de oameni înarmați care îndreptau pușca spre el și spuneau foc și trageau, dar erau gloanțe oarbe. Voiau astfel să-l determine să spună cum ținea legătura cu Roma. Dar el nu se temea și n-a cedat o clipă. Îmi spunea că securiștii nu-și dădeau seama că, de fapt, moartea era dorința lui, că așa mergea la Hristos”, a spus preotul.

Matei Boilă consideră că astfel de fapte ar trebui povestite și repovestite pentru că „cea mai teribilă istorie se repetă întotdeauna”.

„Este imposibil ca un om bătrân, de 80 de ani, bolnav, pe care să-l pui în niște celule cu 270 de oameni, unde nu era decât murdărie, teroare, să reziste mai mult. Era groaznic. Cu toate acestea, omul acesta inspira un mare respect. Chiar dacă paznicii nu aveau voie să fie binevoitori cu deținuții, simțeam că ei au respect față de acest om”, spune preotul.

Avea oricând timp pentru ceilalți

Matei Boilă a stat împreună cu monseniorul timp de o lună de zile, dar un alt om ca Vladimir Ghika nici că a mai întâlnit de atunci. „Un om atât de caritabil nu am întâlnit. Am stat cu mulți preoți în închisoare, dar toți erau dispuși să rezerve un timp pentru meditație și rugăciune și nu se deranjau de cei din jurul lor. Pe Monseniorul Ghika nu l-am văzut niciodată să spună: ‘Lasă, că acum vreau să mă rog’. Deși avea numai o jumătate de plămân și abia mai sufla. A fost extraordinar, ne-a învățat atâtea lucruri, avea o dragoste extraordinară”, a mai spus Matei Boilă.

Despre canonizarea monseniorului, Matei Boilă crede că nu va dura mult timp până când acest lucru se va întâmpla. „Eu demult timp eram în contact cu cei care se ocupau de dosarul de beatificare. El a făcut niște miracole, iar canonizarea va merge foarte repede. Există o serie întreagă de dovezi. Și nu atât miracolul contează pentru canonizarea unui om, ci viața lui eroică și sfântă”, mărturisește Matei Boilă.

Documentele și mărturiile strânse de Intitutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoriei Exilului Românesc( ICCMER) arată că Monseniorul Vladimir Ghika a fost acuzat de Crimă pentru înaltă trădare.

O altă mărturie despre suferințele Monseniorului Ghika, păstrată în arhivele IICCMER, vine de la Monseniorul Meghes închis și el la Jilava, care arată că Monseniorul Ghika a fost „a fost bătut, pălmuit, atât de mult încât credea că-și va pierde auzul și vederea.”

Fisa matricolă penală a lui Vladimir Ghika, din arhiva ICCMER

Cercetătorul Emanuel Cosmovici, care a lansat de curând Biografia Completă a Monseniorului Ghika, a declarat pentru gândul că Securitatea era stupefiată când a descoperit rețeua clandestină pe care Biserica Catolică o avea după ce șefii oficiali ai bisericii fuseseră decapitați de comuniști.

„Monseniorul Ghika a suferit niște chinuri cumplite. Dovezile sunt clare. La deshumare a fost găsit craniul și se văd clar loviturile suferite, dinții îi erau sparți. Avem dovada că a suportat torturi de neimaginat în închisoare”, a spus Emanuel Cosmovici.

Cercetătorul spune că martiriul Monseniorului Vladimir Ghika înseamnă, de fapt, nu numai persecuțiile teribile la care a fost suspus, ci acțiunea pe care Monseniorul a făcut-o cu riscul propriei vieți. Vladimir Ghika ar fi putut să plece din România, dar a ales să rămână, deși știa că își poate pierde viața.

„Cumnata lui, Elisabeth Ghika, a încercat de mai multe ori să-l convingă să plece, dar el nu și nu. Orice martir are și el un proces, iar acest proces al lui Vladimir Ghika se termină la Securitate. El este martir pentru că într-un moment critic a ajutat biserica și l-a ales pe Hristos”, a mai spus cercetătorul Cosmovici.

Ce înseamnă beatificarea

Beatificarea Monseniorul Vladimir Ghika, considerat prinț și preot român, va avea loc sâmbătă, 31 august 2013, la Rompexo, în prezența cardinalului Angelo Amato, trimisului special al Papei Francisc.

Reprezentanții Arhidiecezei Romano Catolice din București anunță o ceremonie solemnă la care vor participa 8.000 de credincioși, 200 de preoți, 20 de episcopi și 3 cardinali. La eveniment vor lua parte și reprezentanți ai altor culte religioase din România, reprezentanți ai Casei Regale a României și alți nobili, membri ai Corpului diplomatic acreditat la București.

Beatificarea este o etapă spre canonizare.

„Pentru a deveni sfânt trebuie ca după beatificare să se întâmple o minune prin mijlocirea lui. Această minune este un fel de minune semnată de Dumnezeu. De la beatificare până la sfințire poate să treacă câțiva ani, cum a fost în cazul Papei Ioan Paul al II-lea, sau mult mai mulți ani, cum este cazul Fericitului Ieremia Valahul care a fost beatificat în 1983, dar nu a devenit sfânt nici acum”, a spus preotul Francisc Ungureanu, preotul care din 2002 încoace a făcut toate demersurile ca Vaticanul să aprobe beatificarea.

Vladimir Ghika este cel de-al treilea preot al Bisericii Catolice din România care va fi beatificat. Înaintea lui au fost beatificați episcopii Szilárd Bogdánffy (mort în închisoarea de la Aiud în 1953 și beatificat în 2010) și János Scheffler (mort în închisoarea de la Jilava în 1952 și beatificat în 2011). Însă, beatificarea Monseniorului Vladimir Ghika este prima care are loc la București.

Vladimir Ghika s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1873 la Constantinopol în familia de principi care a dat Moldovei și Valahiei zece domnitori. Studiază filosofie și teologie la Roma cu dominicanii. În tinerețe, îl însoțește în misiunile diplomatice pe fratele său Dimitrie. După studii se întoarce la București unde a pus bazele primului dispensar gratuit pentru săraci și a creat un serviciu de ambulanțe pentru victimele răscoalei din 1907.

Sursa Foto: vladimir-ghika.ro

În 1923 este hirotonit preot la Paris, unde și lucrează pentru străinii și săracii din Villejuif. Tot în favoarea lor a întemeiat și Comunitatea Sfântului Ioan la Auberive. În această calitate a putut duce pe toate meridianele Pământului mărturia credinței și a iubiri sale, după cum arată oficialii Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București.

Din 1939 revine în România unde rămâne și după 1947, deși știa că își riscă viața rămânând în regimul comunist proaspăt instalat.

Pentru că Arhidieceza Catolică nu avea la acea vreme un episcop oficial, care să țină legătura cu Vaticanul, Vladimir Ghika l-a ajutat pe episcopul neoficial de atunci să corespondeze cu Papa. Securitatea a aflat de acest lucru și Vladimir Ghika a fost arestat pe stradă în 1952, când mergea la un bolnav. A fost condamnat în 1953, iar pe 16 mai 1954, după un an de chinuri și bătăi bestiale, a murit în infirmeria închisoarii de la Jilava.

Procesul beatificării și canonizării a început în 2002, iar martiriul lui Vladimir Ghika a fost recunoscut de Papa Francisc la 27 martie 2013. Dosarul complet pentru beatificare a fost înaintat la Congregația pentru Cauzele Sfinților pe 2 februarie 2012.

Pe scurt, ce a făcut Monseniorul Vladimir Ghika înnainte de a intra în închisoare, potrivit documentelor puse la dispoziție de Biserica Catolică:

– A creat primul serviciu de ambulanță din România în timpul răscoalei țăranilor din 1907.

– A înființat primul dispensar gratuit din România, la București. Dispensarul, cu numele Bethleem Mariae, a fost inaugurat la 20 iunie 1906.

– A înființat la București Sanatoriul Sf. Vincențiu de Paul, condus de călugărițele din ordinul Fiicele carității ale Sfântului Vincențiu de Paul. După 1948, când activitatea socială a Bisericii Catolice a fost suprimată, sanatoriul a fost naționalizat. Actualmente, în clădire funcționează Spital Parhon.

– A fost primul ambasador oficios al României moderne la Vatican (1918-1919).- A contribuit la înființarea primului carmel feminin din Japonia, la Tokio. În 1933, a însoțit primul grup de călugărițe carmelite în Japonia.

– A primit singura distincție militară conferită în cadrul Războiului Balcanic din 1913.

– A făcut profesiunea de credință catolică în camera în care a locuit Sfântul Dominic, la mănăstirea Sf. Sabina din Roma.

– A vizitat toate continentele.

– A elaborat liturgia aproapelui și teologia nevoii pe care le-a și trăit în viața de zi cu zi.

Programul ceremoniei de beatificare a Monseniorului Vladimir Ghika, sâmbătă, 31 august, Romexpo, București (intrarea liberă)

10:50 Începe procesiunea spre altar

11:00: Începe slujba

11:07 – 11:25: Ritualul beatificării, după care vorbește cardinalul: citește scrisoarea apostolică, vorbește apoi pr Francisc Ungureanu: scurta biografie a lui Vladimir Ghika

11:25: Se cântă imnul/ gloria

11:35: Se citesc lecturile

11:45: Se citeste Evanghelia/ predica

12:05: Crezul

12:15: Oferirea darurilor (procesiune de lânga altar, cu darurile)

12:25: Liturgia euharistica, prefacerea

12:45: Cor: Agnus Dei / ritualul împărtășaniei

13:00: Cuvântul de mulțumire din partea IPS Ioan Robu

Sursa Foto: vladimir-ghika.ro

Sursa Foto: vladimir-ghika.ro

Sursa Foto: vladimir-ghika.ro

Sursa Foto: vladimir-ghika.ro

Sursa Foto: vladimir-ghika.ro