Antonescu: Dacă proiectul privind Roșia Montană nu are avizul MJ, cred că nu-l putem lua în discuție

Președintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, luni, răspunzând unei întrebări, că, dacă proiectul de lege privind Roșia Montană nu are avizul ministrului Justiției, el crede că acesta nu poate fi luat în discuție în Parlament.

Antonescu a fost întrebat, într-o conferință de presă susținută la Cluj-Napoca, în legătură cu un raport al Ministerului Justiției, apărut în media, în care se fac o serie de observații legate de proiectul de lege privind Roșia Montană, el arătând că nu știe despre acesta, jurnaliștii menționându-i totodată că nu a fost dat un aviz.

„Știu, de exemplu, de la Varujan Vosganian, ministrul Economiei, că domnia sa, care nu se afla în țară la momentul avizării, a lăsat dispoziții clare secretarului de stat Ciocănea pentru aviz cu observații și sunt o serie de observații acolo, șase observații. (…) Vom vedea acest lucru, eu repet, dacă proiectul – n-a intrat pe circuit – dar fără avizul ministrului Justiției, vă pot spune că dacă nu are acest aviz – ceea ce eu nu vreau să vă contrazic, pentru că păreți mai informat strict pe speță – dar dacă nu are avizul ministrului Justiției cred că nici nu putem sa îl luăm în discuție. Vom vedea exact”, a spus Antonescu.

Într-o adresă din 13 august către ministrul delegat Dan Șova, semnată de secretarul de stat în MJ Florin Aurel Moțiu, apărută în presă, sunt menționate o serie de observații privitoare la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roșia Montană.

„Gândul” a notat că în documentul adresat ministrului Șova se arată că propunerea de a aproba un contract-acord de drept privat prin lege nu corespunde finalității constituționale a acesteia de a reglementa o manieră generală.

„Din această perspectivă, aprobarea unui contract-acord prin lege nu corespunde finalității constituționale a însăți activității de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului-act individual vizează doar părțile și interesele determinate ale acestora, în timp ce legea-act cu aplicabilitate eminamente generală-vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul și în interesul societății”, arată raportul de la Ministerul Justiției.

De asemenea, notează „Gândul”, reprezentanții Ministerului Justiției care au întocmit documentul arată că o mare parte din termenii cuprinși în lege sunt definiți imprecis și/sau incorect, lăsând posibilitatea unor interpretări arbitrare.

„În ceea ce privește calificarea interesului public național ca fiind ‘deosebit’, apreciem că aceasta trebuie să fie reanalizată, deoarece nu face decât să genereze confuzie, respectiv, dacă pentru proiectele de interes național expropriator este statul, atunci pentru cele de interes ‘deosebit’ nu se mai poate determina cine este expropriatorul. Mai mult, această sintagmă nu este nici măcar consecvent utilizată în cadrul proiectului”, se arată în textul menționat.

În privința formulărilor privind exproprierile de care vorbește legea, documentul de la Justiție arată că legea generează o situație absurdă, o „dublă expropriere”, mai notează sursa citată.

În plus, documentul face referire și la modul cum sunt implicate instituțiile publice pentru punerea în practică a proiectului. „Referirea din ipoteza textului la ‘entități publice’ nu este corelată cu conținutul articolului în cadrul căruia regăsim referiri la societăți pe acțiuni care nu au cum să fie caracterizate ca entități publice”, se arată în document.

De asemenea, se apreciază că ar mai fi nevoie de mai multe avize de la mai multe ministere, printre care cel de Externe, de Interne și cel al Apărării Naționale.

„Prin urmare, vă transmitem observațiile noastre cu privire la proiectul de lege propus pentru a reanaliza măsurile preconizate în raport cu aceste observații și ne rezervăm dreptul ca la data retransmiterii proiectului să întreprindem o nouă analiză conform procedurii”, conchid autorii documentului.

Liderii PDL au susținut, joi, că proiectul de la Roșia Montană nu are avizul Ministerului Justiției și îl acuză pe premierul Victor Ponta că nu a prezentat un punct de vedere clar despre proiect, Cătălin Predoiu spunând că acest lucru „denotă dispreț pentru Parlament și denotă dispreț pentru cetățeni”.

Președintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, la Eforie Nord, la deschiderea Școlii de Vară a Organizației Pensionarilor și Vârstei a treia a PDL, că prin atitudinea pe care o are vizavi de proiectul de la Roșia Montană, Victor Ponta nu va mai fi luat în serios de vreun premier al unei țări europene.

„Roșia Montană. Mai țineți minte ce spunea Victor Ponta când era în opoziție? Acum același Ponta semnează un proiect de lege fără a avea avizul de fond al Ministerului Justiției ca și când ministrul Justiției nu ar fi membru al cabinetului și nu i-ar fi chiar prieten, că ăștia lucrează în familie. Dar în același timp văzând presiunile opiniei publice ce zice Ponta? Eu, prim-ministru, sunt de acord, dar eu, deputat, nu votez, că nevastă-mea se pune în lanțuri, iar partidul să facă ce vrea. Ce prim-ministru dintr-o țară europeană îl va mai lua în serios pe omul ăsta?”, a afirmat Vasile Blaga.

De asemenea, prim-vicepreședintele PDL Cătălin Predoiu a criticat „comportamentul” Guvernului privind proiectul de la Roșia Montană, susținând că acesta denotă „iresponsabilitate” și „frică de a lua decizii”.

„În ceea ce privește Roșia Montană, vedem și aici un comportament al Guvernului care denotă iresponsabilitate, frica de a lua decizii, trimiterea în Parlament a unui proiect fără avize, atitudine echivocă față de proiect, îl susțin sau nu îl susțin, nu știm acest lucru, secretomanie în ceea ce privește condițiile, sunt sau nu discuții în subteran legate de acest proiect pe care le conduce Guvernul? Spun că în orice proiect, nu numai Roșia Montană, trebuie să obținem maximum de avantaje financiare pentru statul român și nu avem garanția văzând acest guvern corupt că le poate obține. Ba chiar conduita acestui Guvern în privatizările anterioare lasă să se înțeleagă că suntem în nesiguranță din acest punct de vedere”, a menționat Predoiu.

El a precizat că este „inadmisibil” ca proiectul de la Roșia Montană să ajungă în Parlament fără avizul de la Ministerul Justiției și că în acest mod Guvernul și premierul arată „dispreț față de Justiție, Parlament și față de cetățeni”.

„În ceea ce privește activitatea Guvernului în general suntem din ce în ce mai îngrijorați, observăm că avem de-a face numai cu incompetență, dar deja avem de-a face cu abuzuri. Să trimiți în Parlament un proiect de lege fără avizele esențiale pe care trebuie să le primească este inadmisibil. Vă spun că în guvernele PDL nu se intra pe ordinea de zi cu proiecte de lege care nu aveau avizele cerute de actele normative de tehnica legislativă. Faptul că trimiți în Parlament un proiect de lege fără avizul Ministerului Justiției denotă dispreț nu numai pentru Ministerul Justiție și pentru Justiție în general, dar denotă dispreț pentru Parlament și denotă dispreț pentru cetățeni. Guvernul Ponta, însuși premierul Victor Ponta, disprețuiește și Justiția și Parlamentul și cetățenii, ăsta este înțelesul actelor sale din ultima vreme: dispreț”, a mai declarat Cătălin Predoiu.

Proteste față de acest proiect au avut loc, în ultimele zile, la București și în alte orașe din țară, după ce, în 27 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roșia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârșitul acestui an, iar participația statului ar crește cu încă 5,69%, la 25% din acțiuni, dar condiționat de emiterea la timp a tuturor autorizațiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources și Roșia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roșia Montană Gold Corporation deține la Roșia Montană (județul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur și 1.600 de tone de argint.

Investiția Roșia Montană, blocată de mai mulți ani din cauza disputelor privind protecția mediului, a fost inclusă în Planul național de investiții și locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern și prezentată ca proiect de „exploatare cu noi standarde de mediu” de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deține în prezent 80,69% din proiectul Roșia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Departamentul Politic, [email protected]