Năstase, despre proteste: Nu cred că este bine să lăsăm mecanismele antisistem să cuprindă țara

Adrian Năstase a declarat luni, la intrarea în sediul instanței supreme, că trebuie înțelepciune și comunicare directă în legătură cu proiectul Roșia Montană, arătând că nu crede că este bine să fie lăsate „mecanismele antisistem să cuprindă foarte larg țara”.

Adrian Năstase s-a prezentat, luni, la instanța supremă, unde un complet de cinci judecători dezbate recursurile făcute în dosarul „Zambaccian”.

Întrebat ce crede despre protestele celor care se opun proiectului minier de Roșia Montană, Năstase a spus că nu trebuie lăsate mecanismele antisistem să cuprindă țara.
„Mă uit la televizor, discut cu prietenii, văd că sunt foarte multe lucruri care necesită de fapt un efort de înțelepciune și cred că trebuie să căutăm soluții rezonabile. Nu cred că este bine să lăsăm mecanismele antisistem să cuprindă foarte larg țara și cred că este nevoie de dialog și comunicare directă pentru a dezamorsa unele lucruri”, a spus Adrian Năstase.

Întrebat cum ar gestiona situația privind proiectul minier de la Roșia Montană, Năstase a spus că i-ar pune pe cei de la Ministerul Mediului și cei de la Marile Proiecte să prezinte, „pe două sau chiar pe trei coloane”, contractele care stau la baza acestui proiect și să arate cum se prezintă proiectul inițial, cel modificat și cel final în Parlament.

Năstase a arătat că a venit, până în prezent, de 200 de ori în instanță legat de dosarele pe care le are și că în prezent poate privi cu „o anumită liniște interioară unele dintre lucrurile care se întâmplă”.

Întrebat cum comentează solicitarea UNBR privind excluderea sa din Barou, Năstase a arătat că este convins că oficialii instituției nu vor interpreta formalist unele dintre reguli și că, în opinia sa, nu ar trebui exclus, pentru că a fost condamnat într-un dosar cu conotații politice.

„Este foarte clar că procesul care a avut loc în dosarul afișelor nu era legat în niciun fel de activitatea din Barou și ar fi ciudat ca această sentință, care a avut o componentă politică importantă, să fie folosită pentru a schimba o decizie ce a fost luată”, a spus Năstase.

Întrebat dacă l-ar consilia pe actualul prim-ministru Victor Ponta, Năstase a precizat: „Eu cred că oricine din țara asta dorește ca lucrurile să meargă mai bine și că unii dintre noi, având un anumit tip de experiență, putem să dăm anumite sugestii”.

Fostul premier Adrian Năstase s-a prezent luni în fața Completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție la recursul în dosarul Zambaccian, după mai bine de trei luni de la ultimul termen al procesului.

La termenul din 3 iunie, magistrații care judecă recursurile din dosarul Zambaccian au luat act de faptul că Adrian și Dana Năstase, precum și fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Irina Paula Jianu, doresc să dea declarații amănunțite în faza recursului. Dana Năstase nu a venit însă la instanța supremă pentru termenul de luni.

Judecătorii au admis atunci și reaudierea martorei Smaranda Corbeanu, în legătură cu fapta de șantaj. Instanța a mai dispus, din oficiu, reaudierea martorei Cristina Popa și a lui Ioan Păun, fost consul al României în China, arătând că se impune acest lucru la recurs.

La 30 martie 2012, în acest dosar, Adrian Năstase a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru șantaj, fiind achitat pentru luare de mită.

Soția fostului premier, Daniela Năstase, a fost condamnată atunci tot la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru „participație improprie la folosirea de documente false la autoritatea vamală”, fiind achitată pentru complicitate la luare de mită și șantaj.

Fostul șef al Inspectoratului de Stat în Construcții Irina Paula Jianu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanța a dispus în cazul acesteia o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru folosirea bunurilor societății comerciale împotriva scopurilor acesteia și o altă pedeapsă, de trei ani de închisoare, pentru participație improprie la folosirea de documente false la vamă. Cele două pedepse au fost contopite de instanță, Jianu urmând să exercute pedeapsa cea mai grea, respectiv trei ani de închisoare, dacă sentința va deveni definitivă. Irina Jianu a fost achitată de magistrați pentru dare de mită, spălare de bani și fals intelectual, celelalte fapte pentru care procurorii o acuzaseră în acest dosar.

Sentința din 30 martie 2012 a completului de trei judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost contestată la Completul de cinci judecători, care urmează să dea o decizie definitivă în această cauză.

În 5 mai 2010, Direcția Națională Anticorupție i-a trimis în judecată pe Adrian Năstase, Daniela Năstase și Irina Paula Jianu, pentru fapte de corupție.

Procurorii DNA susțin că, în perioada 2002 – 2004, în calitate de premier – cu atribuții de coordonare a activității membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului și a altor persoane ce îndeplinesc funcții publice, cu atribuții de control în ce privește activitatea miniștrilor și atribuții de control asupra autorităților și instituțiilor publice centrale și locale prin Aparatul de lucru al primului ministru – Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct și prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China și cheltuielile aferente acestor importuri, precum și contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu și din București.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Președinție din partea PSD.

În 18 martie, Adrian Năstase a fost eliberat din penitenciar, după ce Tribunalul București a admis cererea lui de eliberare condiționată.