Maternitatea Brașov nu mai are vaccin antihepatita B; peste 100 de bebeluși, externați neimunizați

Maternitatea Brașov a rămas fără vaccin antihepatita B, iar peste o sută de bebeluși care ar fi trebuit vaccinați în 24 de ore de la naștere au fost externați fără a fi imunizați, reprezentanții maternității afirmând că vina este a celor „din minister, cu salarii grase, care nu au planificat corect”.

Șeful Secției Neonatologie de la Maternitatea Brașov, dr. Ioan Oprea, a declarat, joi, pentru corespondentul MEDIAFAX, că vaccinul împotriva hepatitei B s-a epuizat în urmă cu o săptămână, iar de atunci au fost externați fără a fi imunizați 108 nou-născuți.

În următoarele două zile vor mai fi externați alți 20 de bebeluși fără a putea fi imunizați, desi vaccinarea împotriva acestei boli este obligatorie.

„Din 13 septembrie au plecat 108 nou-născuți din maternitate, iar azi și mâine vor mai pleca alți 20. Nu au putut fi imunizați pentru că nu mai avem stocuri de vaccin împotriva hepatitei B. Ei ar trebui imunizați în termen de 24 de ore de la naștere. Dacă nu se face această vaccinare se va ajunge ca înainte de ’89, cu copii cu hepatită clasa I. Există riscul să facă hepatita B, iar aceasta poate degenera într-un cancer hepatic sau într-o ciroză, iar la vârsta de 4-5 ani umblă părinții după transplant. Este rău pentru că nu se găsește vaccinul nici în farmacii. Ar fi promisiuni de vaccinuri pentru sfârșitul acestei luni, dar cine
știe dacă vor sosi”, a spus dr. Oprea.

Șeful Secției Neonatologie a precizat că riscurile de îmbolnăvire sunt foarte mari la nou-născuți, în special la cei născuți din mame care au heptatita B, unde procentul de transmitere a bolii este de aproximativ 20 la sută.

Medicul Ioan Oprea consideră că responsabili pentru această situație sunt reprezentanții Ministerului Sănătății, „care au salarii grase”.

„Dacă cei care răspund de sănătate în minister și care au salarii grase pentru asta ar fi planificat corect, nu am fi ajuns în această situație. Dar este un dezinteres total în acest sens”, a mai spus dr. Ioan Oprea.

Maternitatea Brașov are nevoie de aproximativ 5.000 de doze de vaccin pe an pentru a face față solicitărilor, la Brașov venind și mame din județele limitrofe.

Gabriela Proca, șeful Serviciului Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din Direcția de Sănătate Publică Brașov, a spus că a făcut deja solicitări pentru 600 de doze de vaccin atât la Ministerul Sănătății, cât și la DSP-urile din județele vecine, însă și acolo sunt probleme.

„Am făcut solicitări și la București și în județele vecine, dar nici ei nu stau prea bine. De la Covasna am primit, luna trecută, niște vaccinuri. Sperăm să le primim cât mai repede. Copiii vor putea fi vaccinați ulterior”, a spus Gabriela Proca.

Potrivit acesteia, nou-născuții care nu au fost vaccinați în spital vor putea fi vaccinați la medicul de familie și există și varianta ca la două luni, când se fac celelalte vaccinări, să primească și vaccinul antihepatic B.

Dr. Gabriela Proca a precizat că la Brașov nu sunt foarte multe cazuri de mame bolnave de hepatita B, fiind vorba despre „două-trei mame purtătoare”, iar în aceste cazuri nou-născutul intră într-o schemă rapidă de vaccinare.

Marinela Debu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România (APAH-RO), a precizat că situația este foarte gravă, ținând cont că se repetă, aceasta nefiind prima dată când maternitatea rămâne fără unul dintre vaccinurile obligatorii.

În iulie 2012, aproape 300 de bebeluși născuți la Brașov au rămas neimunizați împotriva TBC, iar situația s-a rezolvat abia după o lună.

„Eu sunt foarte revoltată de această situație, mai ales pentru că nu este pentru prima dată când se întâmplă asta. Deși vaccinul este gratuit, sunt unii părinți care au refuzat o serie de vaccinuri. În acest caz, cine garantează că părinții se vor întoarce la medic pentru a vaccina copilul la timp? Cum vor fi ei obligați să vină înapoi și că se va respecta schema de vaccinare, pentru că trebuie luat în calcul și faptul că unii părinți provin din zone mai sărace și care nu-și permit să dea bani pe transport până la medic. Și, în plus, cine ne garantează că în intervalul de timp în care nu au fost imunizați nu au fost deja expuși? O altă întrebare este dacă există vreun registru, o evidență a mamelor cu hepatita B, pentru că dacă nu avem registrul unic de evidență a bonlavilor de hepatita B, nu putem decât să estimăm numărul lor în funcție de pacienții cronici”, a afirmat președinta APAH-RO.

Marinela Debu a spus că va trimite, joi, o solicitare către Ministerul Sănătății pentru a prezenta punctul de vedere al APAH-RO cu privire la această situație.

În primele șapte zile de viață, în maternitate, nou-născutul trebuie să beneficieze de două vaccinuri, respectiv BCG, care este împotriva tuberculozei, și un alt vaccin împotriva hepatitei B. La două luni de la naștere, copilul trebuie să mai facă alte trei vaccinuri diferite: DTP (antidifterie, antitetanoș antipertusis), antihepatita B și VPOT (antipoliomielitic). La patru luni se fac vaccinurile DTP și VPOT, la șase luni – DTP, antihepatita B și VPOT, între nouă și 11 luni – vaccinul antirujeolic și la 12 luni – DTP și VPOT. Aceste vaccinuri sunt obligatorii, iar costurile lor ar trebui suportate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate.