Abia devenită membru UE, Croația intră pe lista neagră a Bruxelles-ului

Croația riscă sancțiuni pentru refuzul său de a abroga o derogare ce limitează acțiunea mandatului de arestare european, la mai puțin de trei luni de la aderarea sa la Uniunea Europeană, în timp ce Bruxelles-ul se arată intransigent, iar Zagrebul denunță discriminarea, relatează AFP.

Comisia Europeană intenționează astfel să blocheze aderarea Croației la spațiul Schengen de liber schimb și să suspende plata fondurilor europene atât de preționase în lupta sa de a depăși criza economică.

Croația poate evita aceste sancțiuni – între care și punerea în funcțiune a unui mecanism de supraveghere postaderare a sistemului său judiciar, după modelul României și Bulgariei – cu condiția să se plieze în fața solicitărilor UE.

Această dispută cu Bruxelles-ul este „inutilă și lipsită de sens”, apreciază analiștii croați.

„Tocmai am aderat la blocul comunitar și deja ne împiedicăm de o problemă legată de statul de drept”, notează analistul Visnja Samardzija.

Vârful de lance al atitudinii intransigente a Bruxelles-ului față de Zagreb, vicepreședintele CE pentru Justiție, Viviane Reding, a acuzat Guvernul croat că i-a trădat încrederea.

De fapt, cu doar trei zile înaintea aderării Croației la UE, la 1 ianuarie, Parlamentul local a decis că mandatul de arestare european se aplică doar delictelor ulterioare lunii august 2002.

Guvernul premierului Zoran Milanovici este acuzat de opoziție că vrea, în acest fel, să evite extrădarea către Germania a unui fost oficial al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perkovici, suspectat de implicare în uciderea unui disident croat, Stjepan Djurekovici, în 1983, în apropiere de Munchen.

Derogarea, votată chiar înainte de aderarea la UE, a motivat respingerea de către Zagreb a unei solicitări germane în acest sens.

Josip Perkovici a exercitat, de asemeneam funcția de șef al serviciilor de informații din Croația după independența sa de Iugoslavia, în 1991.

Reticența autorităților croate de a-l extrăda se explică, potrivit presei, prin faptul că Perkovici, din cauza biografiei sale profesionale, s-ar afla în posesia unor informații confidențiale, chiar compromițătoare despre un număr de personalități influente în viața publică și politică locală.

Pentru adoptarea acestei legi controversate, „ei (aceste personalități) își protejează biografiile, interesele și puterea pe care o dețin”, a declarat istoricul Ivo Banaț.

Guvernul afirmă că singura grijă este protejarea veteranilor războiului de independență (1991-1995) de eventuale anchete, după ce Croația a aderat la UE.

Zagrebul a evocat, de asemenea, un tratament cu dublă măsură și a subliniat că Austria, Cehia, Franța, Italia, Luxemburg, Slovenia au amendat cu acordul Bruxelles-ului mandatul de arestare european.

„Cerem pur și simplu ca toți membrii UE să fie tratați în mod egal”, a declarat Milanovici, asigurând că „nu va permite Croației să servească drept cârpă de șters pe jos”.

Bruxelles-ul a replicat că Zagrebul ar fi trebuit să ridice această problemă în timpul negocierilor de aderare.

Acest dosar a mers până la deteriorarea relațiilor cu Germania, altfel un aliat tradițional al Croației, pe care cancelarul Angela Merkel a lăudat-o la ceremoniile de aderare la UE.

După ce a tras de timp pentru a se explica în acest caz, Zagrebul a promis în cele din urmă la sfârșitul lui august să schimbe legea controversată până la 1 iulie 2014. Acest termen este considerat însă prea lung de către CE.

Atitudinea arogantă a lui Milanovici față de UE nu întrunește unanimitatea în țara sa, președintele Ivo Josipovici numărându-se printre cei care îl critică.

„Fie este încăpățânat și vrea cu orice preț să demonstreze că are dreptate, ceea ce este iresponsabil din punct de vedere politic, fie nu poate să spună public că protejează pe cineva”, subliniază analistul Berto Salaj.

Euroscepticii croați subliniază că o națiune de 4,2 milioane de locuitori este prea mică pentru a avea vreo influență în cadrul UE.

„UE ne tratează ca și cum nu am fi membri ai blocului. Franța și Germania nu ar fi tratate la fel”, afirmă Snjezana Vukicevici, o angajată în vârstă de 28 de ani.