Misterul din lista MARILOR PROIECTE LOCALE: la cine a ajuns „circulara lui Șova”

Sub presiunea încheierii noului acord cu Fondul Monetar Internațional, Guvernul a schimbat prin ordonanță de urgență regulile de alocare a banilor pentru marile proiecte care depășesc 100 de milioane de lei, echivalentul a 22 de milioane de euro. Noua schemă presupune 4-5 criterii transparente de evaluare și acordarea unor punctaje de către Ministerul de Finanțe după care să se aleagă proiectele de investiții prioritare prin decizia Guvernului.

La împărțirea banilor pentru 2014, an cu două runde electorale, Guvernul a dat însă un termen de doar 10 zile în care toți șefii instituțiilor din România să își trimită listele cu marile proiecte și a omis să-i anunțe și pe președinții de Consilii Județene, mai ales pe cei ai Opoziției. „Nu am primit nicio înștiințare, nimic în sensul acesta”, susțin la unison șefii CJ aleși sub sigla PDL sau UDMR, contactați de gândul.

NEWS ALERT Reprezentanții noii coaliții anunță componența noului Guvern și programul de Guvernare

08:39

EXTERNE Cartelurile mexicane de DROGURI, luate la „țintă” de Donald Trump: „Le voi desemna drept organizații teroriste străine”

08:31

Circulara de la Guvern, pe care președinții CJ din Prahova, Neamț, Vaslui, Dâmbovița susțin că au primit-o și prin care erau atenționați că înscrierile pe lista marilor proiecte care vor fi finanțate în 2014 se încheie pe 1 octombrie, nu a ajuns însă și la Botoșani, de exemplu, unde a fost ales un liberal – Florin Țurcanu.

Alții exclud însă posibilitatea discriminării pe criterii politice de către Guvern, arătând spre liderii de județe care n-ar fi citit toate adresele. „Când vii la 7.30 la birou dimineața prima oară citești mapele. Sigur că a fost (o circulară, n.red), cred că e semnată chiar de Șova (Dan Șova, ministrul PSD delegat pentru Proiecte de Infrastructură, n.red.) E problema atitudinii cu care te duci la muncă”, crede Mircea Cosma (PSD), președintele CJ Prahova.

Totodată, o parte dintre cei care spun că au fost înștiințați reclamă că notificarea a fost făcută din scurt, fără a le da timp să pregătească proiectele. „Nu poți așa, de pe o săptămână pe alta, să faci un proiect. Sunt 1001 de aprobări și de lucruri la un astfel de proiect. Să avizăm așa, de dragul de a creiona ceva? Mă rog, e și asta o idee”, spune Culiță Tărâță (UNPR), președintele CJ Neamț.

Hosul marilor investiții din 2014 nu se oprește însă aici. În Ministerul de Finanțe, inițiatorul ordonanței, a apărut interpretarea că obligația înaintării proiectelor de anvergură le-ar reveni doar ministerelor, cu toate că actul normativ nu impune o astfel de restricție. Ministerele, pe de altă parte, nu s-au înghesuit la rândul lor cu astfel de proiecte mari.

10 zile termen de mobilizare. Lista s-a închis pe 1 octombrie

În logica negocierilor din iulie cu FMI, Guvernul a pus pe hârtie o nouă modalitate de a împărți banii pentru proiectele cele mai costisitoare. Astfel, orice investiție mai mare de 100 de milioane de lei se aprobă în anul anterior și nu se poate face decât cu acordul Guvernului, după ce trece prin filtrul unei Unități de Evaluare aflate în subordinea ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. Fără avizul acestei noi structuri din Ministerul de Finanțe, nu se poate trece la elaborarea studiului de fezabilitate.

Orice propunere se transmite până la 15 mai sau 15 august în fiecare an, iar decizia se ia prin memorandum în Guvern, fie pe 30 iunie, fie pe 30 septembrie. Excepția este anul 2013 în care Guvernul ia decizia „până la mijlocul lunii octombrie”, se arată în OUG 88/2013. Același act normativ menționează că „în anul 2013, ordonatorii principali de credite transmit Ministerului Finanțelor  lista proiectelor de investiții publice prioritizate până cel târziu la data de 1 octombrie”.

Ordonanța a fost aprobată pe 18 septembrie și publicată două zile mai târziu. Astfel, șefii instituțiilor din România au avut la dispoziție 10 zile pentru a-și pune proiectele pe hârtie și a le trimite la București.

Tărâță (UNPR): „O circulară a fost. Atât”

Cu o zi înainte de termenul-limită, noile reglementări s-au dovedit a fi o surpriză pentru mulți dintre președinții de CJ contactați de gândul.

„O circulară de la Centru a fost, atât”, spune Culiță Tărâță despre modul în care a aflat de noua selecție internă pentru proiectele mari. Când a venit și cine a semnat-o, președintele CJ Neamț nu-și amintește cu exactitate, însă consideră, oricum, că timpul a fost prea scurt pentru a-și înscrie proiectul proaspăt pus pe hârtie împreună cu CJ Harghita: „Vrem să facem apă-canal, iluminarea Cheilor Bicazului, e vorba de câteva zeci de milioane de euro. Vrem să întocmim documentele și să accesăm bani UE. Era o treabă să îl încadrăm și aici”, spune Tărâță, care ar fi vrut „mai mult timp, măcar până la 1 decembrie”.

Că timpul a fost prea scurt consideră și președintele CJ Vaslui. Dumitru Buzatu (PSD) a trimis la Guvern un portofoliu de proiecte, între care „intenția de a reabilita Centrul cultural multifuncțional Vaslui”, toate sub pragul de 100 de milioane însă. „Acum cred că e vorba de o operațiune de informare. Nu se poate vorbi de un termen de depunere efectivă a unor proiecte până nu depășim aceste termene de o zi. Timpul e foarte scurt și pentru informare, asta este realitatea”, crede el.

Opoziția din teritoriu, lăsată pe dinafară

În Harghita, președintele CJ, Borboly Csaba (UDMR)  nu fusese însă nici măcar înștiințat în legătură cu noile norme de selecție a proiectelor costisitoare, precum cel din Neamț. „Proiecte avem foarte multe, dar n-am primit o astfel de circulară”, a explicat el pentru gândul.

Vreo notificare de la Guvern nu a ajuns nici la Arad, unde Consiliul Județean este condus de democrat-liberalul Nicolae Ioțcu. „N-am primit nimic în sensul acesta”, spune șeful CJ Arad. Chiar dacă ar fi primit-o, Nocolae Ioțcu nu intenționa să înscrie vreun proiect pe lista lui Victor Ponta pentru 2014. ” În general, proiectele noastre sunt de 7-8 milioane de euro, iar proiectele mari le-am trecut pe fonduri europene”, adaugă el.

Ordonața 88 și posibilitatea finanțării de către Guvern a unor investiții de anvergură a fost o surpriză și pentru președintele Consiliului Județean Alba, PDL-istul Ion Dumitrel. „Azi (luni, n.red) am primit o înștiințare prin care ni se solicită să anunțăm autoritățile locale să-și exprime dorința pentru a depune proiecte de finanțare a căminelor culturale, dar despre aceste mari proiecte nu ne-a înștiințat nimeni. Nu cred să se fi rătăcit adresa. Astfel de notificări le reținem în primul rând”, asigură Ion Dumitrel.

Țurcanu (PNL): „Prioritatea este să pot închide anul, că n-avem încasări”

În marea selecție nu s-a înscris nici județul Botoșani. Președintele CJ, liberalul Florin Țurcanu, spune nu doar că nu a primit vreoo circulară de la nivel central, dar nici nu avea „la sertar” proiecte de peste 100 de milioane. „Păi ce așa multe proiecte pe fonduri naționale avem noi? La mine la Consiliul Județean n-a ajuns nimic. Deocamdată, mi-a venit doar o recomandare să finalizăm investițiile începute. E vorba de până la 100 de miliarde anul ăsta, nu se încasează și avem probleme”, susține liberalul.

Până la investițiile mari din 2014, îngrijorările lui Florin Țurcanu vizează lipsa banilor pentru a plăti toate serviciile din județ până la finalul lui 2013. „Pentru mine, prioritatea este să pot închide anul. Dacă în continuare nu se încasează ca să putem asigura serviciile, avem o problemă. Am atâtea instituții care asigură servicii: Direcția pentru Protecția Copilului, Biblioteca, muzeele, acolo trebuie să plătim și nu sunt bani”, reclamă el

Ideea de a trece prin filtrul Guvernului marile investiții este însă criticată voalat de președintele CJ Botoșani. „Fac parte din guvernul USL, nu pot să comentez. Dar ideea e de a descentraliza, nu de a centraliza”, consideră Florin Țurcanu.

Cosma (PSD): „Nu dau propagandă din mine, așa trebuia făcut”

La curent cu modificările și cu noile termene-limită, vicepreședintele PSD Mircea Cosma crede însă că Guvernul a procedat corect. „Eu nu dau propaganda din mine, dar așa trebuie făcut. Nu mai putem ignora planificarea. Iar aceasta este o planificare cu cap și coadă. Vor intra și câteva proiecte vechi care trebuie terminate, dar axa principală va fi a proiectelor noi. Că până acum ce am făcut? Noi tot am plătit ce a rămas din urmă și lumea ne înjură”, spune el.

Ca președinte al CJ Prahova, nici Cosma nu a trimis totuși niciun proiect la București. „Prahova e un județ rezolvat din punct de vedere al marilor proiecte. Ce am mai avut, am prins pe fonduri europene. Ce mai avem e autostrada Comarnic-Brașov, dar e scrisă de Șova și vom colabora împreună”, susține vicepreședintele PSD.

Șoseaua „Subcarpatica”, pe lista preliminară. Țuțuianu (PSD): „Nu e limpede cine se poate înscrie”

Pe lista preliminară a Guvernului a ajuns totuși cel puțin un proiect din teritoriu: „Subcarpatica”, o șosea care să facă legătura între Breaza (Prahova)  și județul Argeș prin Costișata (Dâmbovița), trimisă la Guvern de Consiliul Județean Dâmbovița. Șansele de aprobare sunt însă incerte întrucât la Ministerul de Finanțe nu este încă clar cine sunt cei care au dreptul sau obligația de a înscrie marile proiecte:orice autoritate sau doar ministerele.

„Ordonanța nu este foarte limpede sub aspectul conținutului. Există acum o discuție inclusiv în Ministerul Finanțelor cine sunt ordonatorii de credite care au obligația să înscrie aceste proiecte. Personal, am interpretat-o ca făcând referire la toate autoritățile așa că am trimis propuneri atât proiectul meu, șoseaua Subcarpatica, cât și două proiecte care țin de  Transporturi și de Departamentul pentru Investiții care ne interesează direct – drumul București – Târgoviște Pucioasa – Sinaia și București-Bâldana-titu, cu centură ocolitoare la Titu și legătura cu A1 la Găești”, a explicat pentru gândul președintele CJ Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.

Dacă în accepțiunea Finanțelor, ministerele ar avea exclusivitate pentru înscrierea la marile investiții din anul viitor, acestea nu s-au prea înghesuit. Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii au transmis, la solicitarea gândul, că nu au în vedere pentru 2014 nicio investiție mai mare de 100 de milioane, iar ministerele Transporturilor, Comunicațiilor, Culturii, Agriculturii, Economiei sau CNADNR prin Departamentul de Investiții nu au dat niciun răspuns.

Noul test-grilă pentru marile proiecte de investiții, negociat cu FMI

Guvernul a venit cu ideea de a nu mai finanța proiecte care depășesc 100 de milioane decât dacă au fost aprobate cu un an înainte, după ce experții FMI au reclamat în mai multe rânduri lipsa unei strategii pe termen lung pentru diminuarea arieratelor.

Astfel, s-a ajuns la varianta supunerii fiecărui proiect la un „test grilă” în Unitatea de Evaluare a Finanțelor, după patru criterii în cazul investițiilor noi și cinci pentru cele vechi:

1. Oportunitatea proiectului în contextul strategiilor sectoriale sau naționale – 20 de puncte;

2. Justificarea economică și socială – 40 de puncte;

3. Suportabilitatea și sustenabilitatea financiară – 20 de puncte;

4. Performanța în implementare – 20 de puncte pentru proiectele noi/ 30 de puncte pentru cele existente;

5. Perioada rămasă până la finalizare (doar pentru proiectele vechi) – plus 5 puncte în funcție de numărul de ani rămași și minus 5 puncte în funcție de costurile de închidere.

Noua schemă de împărțire a banilor pentru cele mai mari investiții este susținută de liderii USL din teritoriu. „Cred că modelul folosit de Comisia Europeană – ca proiectele să fie evaluate și să se investească acolo unde este necesar – e binevenită și cred că niște criterii de evaluare transparente sunt foarte bune”, crede Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița-Năsăud.

Liderul PSD nu are emoții nici în legătură cu politizarea împărțirii banilor, având în vedere că avizul va depinde de un ministru numit politic.”Ce să facem? Deciziile sunt luate de oameni politici. Nu sunt speriat că deciziile sunt luate de oameni politici cât avem criterii transparente”, spune el.

Unul din cinci CJ nu mai poate lua credite

Scoase din cărți, în mare măsură, la selecția marilor proiecte de investiții în 2014, consiliile județene au în multe cazuri și problema supraîndatorării.

Potrivit unui document oficial al Ministerului Finanțelor, semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea și obținut de Mediafax, opt consilii județene au depășit la nivelul anului 2013 gradul de îndatorare de 30% care permite contractarea unor noi credite rambursabile sau garantarea unor împrumuturi.

Datele Finanțelor arată că la nivelul anului 2013 nu ar mai avea posibilitatea să atragă împrumuturi rambursabile consiliile județene din Teleorman – sold credite directe în decembrie 2012 – 78,58 milioane lei (grad de îndatorare – 50,33%) Bacău – 74,43 milioane lei (49,62%), Caraș-Severin – 59,98 milioane lei (172,93%), Covasna – zero credite directe (134,91%), Dâmbovița – 150,83 milioane lei (62,36%), Olt – 38,57 milioane lei (39,63%), Sibiu – 88,25 milioane lei (29,99%) și Vrancea – 35,27 milioane lei (30%).