Președintele Academiei, la comisia Roșia Montană: „Se poate exploata, cu același efect economic, și fără cianuri”

Președintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a declarat, vineri, în fața membrilor comisiei parlamentare privind Roșia Montană, că „în forma actuală” proiectul nu este acceptabil. „Concluzia generală este că în forma actuală proiectul nu este acceptabil”, a arătat acesta.

Ionel Haiduc a subliniat că Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit, dar consideră că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul național.

„Înțelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiții, beneficiul țării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime și să se respecte principiile dezvoltării durabile”, a arătat Haiduc.

Referitor la beneficiul economic, a spus acesta, Academia consideră că „o redevență de 6 la sută este puțin” și că un asemenea beneficiu este limitat.

Ionel Haiduc a apreciat că în România ar fi necesar să se aplice procedeul în exploatarea resurselor naturale minerale aplicat în țările arabe la petrol și într-o serie de țări asiatice la petrol și la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variantă bazată pe contracte de împărțire a producției.

„Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului respectiv, a țării respective, care este și proprietarul producției extrase. Atunci din producția extrasă operatorul primește o parte care acoperă cheltuieli de investiție, cheltuielile de operare și un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge până la 80 la sută, revine statului proprietar. Oare țările arabe ar fi atât de bogate dacă ar da petrolul cu 6 la sută redevențe?”, a spus academicianul.

Președintele Academiei Române a declarat că, în opinia Academiei, ar trebui să fie aprobate numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii.

„Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane și nu în carieră deschisă, nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul și nu se pune în pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de altă natură. Ar trebui aprobate, considerăm, numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii”, a menționat el.

„Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediui”, a declarat academicianul, adăugând că în prezent există tehnologii fără cianură. El a dat ca exemplu faptul că o firmă americană de cercetare a lansat un procedeu fără cianură, prietenos față de mediu, în care efectul economic este comparabil cu al cianurii, iar gradul de extracție ar fi comparabil sau chiar mai bun.

„Se prevede în proiect că în perioada de construcție vor fi 2.000 de locuri de muncă sau 2.200. Această perioadă de construcție durează doi ani. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani când perioada operațională va consuma între 500, în primele variante, sau 900 în ultima variantă propusă de locuri de muncă. (…) Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani, în care se epuizează zăcământul și locuitorii care au funcționat în această perioadă rămân și ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputația proastă că s-a folosit cianură și asta va îndepărta orice potențial turist care ar veni să vadă această zonă”, a mai susținut Ionel Haiduc.