Măsurile care trebuie urmate în caz de cutremur

Oamenii trebuie să stea sub pereții de rezistență din locuință atunci când se produce un cutremur de mare intensitate, să nu folosească scările sau liftul, care sunt cele mai nesigure în timpul unui seism, și să aibă o trusă care să conțină apă și conserve, fluier, lanternă și medicamente.

Potrivit ghidului cu informații și reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie să identifice din timp locurile sigure din locuințele lor, pentru a se proteja în cazul unui seism și să aibă pregătită o trusă de supraviețuire, pe care să o țină la îndemână.

În timpul producerii unui seism este interzisă folosirea scărilor și a lifturilor, fiind recomandată îndepărtarea de clădiri sau de obiectele grele neasigurate din casă.

Potrivit ghidului, trusa de supraviețuire trebuie verificată cel puțin o dată pe an și reînnoită cu obiectele necesare. Aceasta cuprinde, pe lângă apă și alimente, medicamente și materiale de uz medical, produse de igienă, copii ale actelor de identitate, precum și materiale de primă necesitate, cum ar fi lanterna, pătura sau fluierul.

De asemenea, ar trebui să fie stabilit un punct de întâlnire cu membrii familiei după producerea cutremurului și aceștia să fie pregătiți să se descurce singuri pentru cel puțin trei zile.

În cazul unui cutremur, strategia echipelor de intervenție are mai multe etape, prima vizând alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul unic de urgență 112. Apoi este evaluată situația și este stabilit modul de acțiune pe termen lung, împreună cu factorii decizionali din cadrul administrației publice centrale și locale.

După aceea este pus în aplicare Planul Roșu de Intervenție – plan de ridicare a capacității operaționale a SMURD, raportat la numărul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii și mijloacele de intervenție în funcție de natura situației create. Urmează evacuarea populației spre zone sigure, adăpostirea și hrănirea acestora prin grija autorităților locale, precum și restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.

Pentru evacuare se au în vedere în primul rând persoanele cu capacități motrice reduse sau cele care necesită îngrijiri medicale, unitățile de învățământ, dacă este cazul, urmând gradual evacuarea și cazarea tuturor persoare din zonele afectate.

Pe parcursul fiecărui an se fac simulări de producere a unui cutremur, stabilind astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuții în domeniu.

Potrivit reprezentanților Inspectoratului pentru Situații de Urgență, este o mare diferență în prezent față de 1977 în ce privește gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism. Tehnicii de intervenție au capacitate de răspuns crescută față de 1977 și există o evidență a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenția rapidă și precisă în astfel de situații. Totodată, există planuri de acțiune concrete de realizare a măsurilor de salvare, evacuare și protecție a populației.

Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, fiind simțit și la București.

Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore și jumătate după seismul de 5,5 grade.

Potrivit directorului științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de până în 4 grade.

Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs șase cutremure cu magnitudinea de cel puțin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) și 6 martie (4,2 grade).

Din 23 septembrie, în Galați s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade și s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur în Galați s-a produs duminică, la ora 5.35 și a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.

În 4 martie 1977 s-a produs un seism la ora 21.22, care a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și a făcut în timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în București. La nivelul întregii țări au fost aproximativ 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Cutremurul din 1977 i-a surprins pe specialiștii Institutului Național pentru Fizica Pământului, care nu aveau echipamente de alarmare și care nu se așteptau la un seism de 7,2 grade pe scara Richter. Acum, Institutul Național pentru Fizica Pământului înregistrează seismul cu 30 de secunde înainte, iar la patru secunde de la producere se cunoaște magnitudinea cutremurului.

După sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalațiile cu risc, iar prin STS sunt alarmate instituțiile statului și Comitetul pentru Situații de Urgență.

În Capitală sunt 190 de clădiri considerate pericol public în caz de cutremur, potrivit ultimei actualizări a listei imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin care au fost adăugate și cele care au spații publice cu suprafață mai mare de 50 de metri pătrați.

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în iunie, că în câteva săptămâni va apărea o hartă de risc seismic a Bucureștiului, dar nu o va face publică pentru a nu speria populația și a nu fi la dispoziția samsarilor imobiliari, el arătând că în cinci ani au fost consolidate mai puțin de 30 de clădiri.

Patru clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce în intervalul 2008-2011 au fost puse în siguranță alte șapte, anunța Primăriei Capitalei în 25 septembrie.

Potrivit municipalității, în 2013 ar urma să fie încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Brătianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare cele la clădirea din str. Ion Câmpineanu nr. 9.

De asemenea, până la sfârșitul anului pot fi date ordinele de începere a lucrărilor pentru alte clădiri, respectiv cele din str. Pictor Ștefan Luchian nr. 12, corp C, și str. Boteanu nr. 3A+3B, în funcție de semnarea tuturor contractelor de finanțare și mutarea locatarilor în locuințe de necesitate, preciza Primăria Capitalei.