Rusia a lansat o ofensivă de ultim moment de a convinge Ucraina să nu se asocieze cu UE

Rusia a lansat o ofensivă de ultim moment pentru a împiedica Ucraina să încheie un acord de asociere cu Uniunea Europeană, în condițiile în care președintele Vladimir Putin vrea să își salveze visul de a crea un spațiu economic comun în fosta Uniune Sovietică, relatează Bloomberg.

În timp ce Ucraina se îndreaptă spre un acord cu UE, Rusia a blocat unele importuri și a trimis recent mii de soldați pentru exerciții militare în apropierea granițelor celor trei state baltice care au aderat la blocul comunitar în 2004.

Pactul de asociere UE-Ucraina urmează să fie semnat luna viitoare în Lituania, alături de acorduri similare ale Uniunii cu Georgia și Republica Moldova. Acordul ar fi un nou pas al Ucrainei în încercarea de a se elibera de fostul său stăpân sovietic și implică riscuri pentru ambele părți.

Pentru Putin, acordul este un pericol pentru planul său de a crea un bloc economic care să rivalizeze cu UE.

Ucraina consideră că legăturile mai strânse cu UE vor compensa riscul unei riposte din partea Rusiei, care cumpără un sfert din exporturile sale și îi livrează 60% din necesarul de gaze.

„Fără Ucraina ar fi dificil de construit noul edificiu euroasiatic al lui Putin. Dacă Rusia poate convinge alte țări să i se alăture doar prin forță, și nu prin puterea de persuasiune, va fi foarte dificil să realizeze ceva”, a declarat Fredrik Erixon, director al Centrului European pentru Politică Economică Internațională din Bruxelles.

Ucraina, care încearcă să depășească o dispută cu UE legată de soarta fostului premier Iulia Timoșenko, aflată în închisoare, vrea să semneze un acord de asociere și un acord de comerț liber cu UE la un summit care va avea loc la Vilnius, capitala Lituaniei, pe 28-29 noiembrie.

Acordul este în lucru din 2008 și ar împiedica Ucraina să intre în uniunea vamală a Rusiei cu Kazahstan și Belarus.

Rusia se opune acordului și a impus în august, temporar, controale mai stricte asupra exporturilor ucrainene, după ce a interzis unele produse ale fabricii de ciocolată Roșen, deținută de fostul ministru al economiei Petro Poroșenko, susținător al apropierii de UE.

Nu este primul conflict dintre cele două țări din perioada post-comunistă, Rusia blocând de două ori, în timpul iernii, livrările de gaze care tranzitează Ucraina către consumatorii europeni.

Moody”s a redus luna trecută ratingul Ucrainei la nivelul Caa1, din cauza riscurilor implicate de deteriorarea relațiilor cu Rusia.

Un sfert din exporturile Ucrainei merg în Rusia și o proporție similară în UE, potrivit institutului de statistică de la Kiev.

Circa jumătate dintre ucraineni susțin ca țara lor să intre în uniunea vamală cu Rusia, potrivit unui sondaj realizat în septembrie de Eurasian Development Bank.

Peste 90% din termenii acordului de comerț liber vor fi aplicați imediat după ce Ucraina va finaliza toate procedurile interne, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe din Lituania, care deține președinția prin rotație a UE.

Putin a avertizat Ucraina că legăturile mai apropiate cu Uniunea Europeană vor avea consecințe.

„Dacă vom vedea că semnarea documentului ne va afecta piața, atunci va trebui să luăm măsuri pentru a o proteja”, a spus recent Putin. Președintele a mai avertizat că semnarea acordului de asociere ar putea să deterioreze balanța comercială a Ucrainei.

Rusia a organizat în septembrie exerciții militare cu circa 12.000 de soldați în regiunea baltică, în condițiile în care Lituania promovează puternic apropiarea Ucrainei de UE.

La începutul acestei săptămâni, Rusia a blocat și importurile de lactate din Lituania, motivând că există probleme de siguranță.

Pe de altă parte, Rusia este pregătită să reducă cu 30% taxele vamale aplicate exporturilor de gaze în Armenia, țară care a renunțat luna trecută la planurile de asociere cu UE, optând pentru uniunea vamală cu statul rus.

Atragerea Armeniei este un succes palid față de perspectiva pierderii Ucrainei, a doua cea mai populată țară din fosta URSS, cu 45 de milioane de locuitori și un element major al obiectivului uniunii euroasiatice.

Putin, fost ofițer KGB, consideră că prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX.

„Avem o moștenire uriașă de la URSS, infrastructura, specializarea industrială, o limbă comună și spațiu cultural și științific”, a spus Putin în 2011, el considerând că aceste resurse trebuie folosite în comun, pentru dezvoltare.