Eugenia Cheng, matematician la universitățile din Sheffield (Marea Britanie) și Chicago (SUA), a ajuns la concluzia că o pizza de dimensiuni mai reduse are o cantitate mai mare de ingrediente, pe când pe o pizza mai mare toppingul este distribuit într-un mod mai echilibrat.
Totul a pornit de la descoperirea că o pizza cu diametrul de 30 de centimetri are cu 10% mai mult topping decât o pizza cu diametrul de 35 de centimetri.
Matematicianul a arătat că distribuirea ingredientelor variază în funcție de dimensiunea blatului și că o pizza mai mică are mai mult topping decât o pizza mare, chiar dacă se folosesc aceleași cantități de topping și aluat.
Cantitatea de topping la fiecare îmbucătură nu este influențată de grosimea blatului, ci de echilibrul care se formează între ingrediente și aluat.
Matematicianul a folosit variabilele „a” pentru volumul constant de aluat și „t” pentru volumul constant de topping pentru a stabili formula matematică a raportului dintre topping și blat, pentru o îmbucătură medie de pizza, constatând că, pentru o pizza cu diametrul mai mic, cantitatea de topping la fiecare îmbucătură este mai mare.
Eugenia Cheng a avut ideea acestei formule după ce lanțul de restaurante PizzaExpress a rugat-o să cerceteze de ce pizza Romana cu diametrul de 35 de centimetri, cu blat subțire și crocant, are un succes mai mare decât pizza clasică cu diametrul de 30 de centimetri.
Aceasta a descoperit că secretul constă în proporția dintre diametrul aluatului și cantitatea de ingrediente distribuite – dat fiind că, pe o suprafață mai mare, toppingul este distribuit până spre marginile aluatului.
Cei care preferă mai mult topping ar trebui să aleagă însă pizza clasică cu diametrul mai mic.
„Îmi place să arăt că matematica se află pretutindeni în jurul nostru și că putem folosi matematica pentru a oferi o explicație pentru ceea ce am descoperit prin intuiție, cum ar fi faptul că blatul unei pizza mai mici are un risc mai mare să rămână crud la mijloc”, a afirmat Eugenia Chang.