FOTO. Biserica anglicană din Grădina Icoanei își sărbătorește centenarul. Episcopul britanic John Flack va oficia slujba de duminică

La intersecția străzilor Alexandru D. Xenopol cu Pictor Arthur Verona, la doar câțiva pași de parcul Grădina Icoanei, o biserică mică, din cărămidă roșie, amintește de suburbiile Londrei. Lăcașul cu hramul Învierea Mântuitorului este singurul din România dedicat anglicanilor, iar duminică își va sărbători centenarul.

Evenimentul ce marchează împlinirea a 100 de ani de când, datorită reginei Maria, soția regelui Ferdinand, a fost pusă piatra de temelie a bisericii, l-a adus în România pe Episcopul John Flack, din Marea Britanie. Duminică, începând cu ora 10:00, acesta va ține o slujbă specială, în prezența ambasadorului Marii Britanii la București, Martin Harris, dar și a altor doi episcopi care au slujit la biserica anglicană din Capitală în trecut.

„Vom sărbători acest mare eveniment printr-o liturghie, așa cum se întâmplă în fiecare duminică, numai că vom adăuga mai multe rugăciuni speciale”, a explicat Episcopul John Flack pentru gândul, arătând că sunt așteptați să participe atât englezi, cât și români.

Foto: Gândul//Octav Ganea

În București, comunitatea de englezi anglicani a început să țină slujbe încă din prejma anului 1860, însă, la vremea respectivă, pentru că nu exista o biserică, totul se petrecea într-o încăpăre a sinagogii de pe strada Olteni, nr. 45. Abia după anul 1900, la inițiativa reginei Maria a României, nepoata reginei Victoria a Marii Britanii, au început să fie adunate fonduri pentru construirea bisericii.

Astfel, după ce terenul din apropierea parcului Grădina Icoanei a fost dăruit Coroanei Britanice, a fost pusă și piatra de temelie la fundația bisericii anglicane. Construcția acesteia a început în anul 1913, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, însă izbucnirea Primului Război Mondial a îngreunat lucrările. Așadar, abia în 1922 a fost oficiată aici prima slujbă, în duminica Paștelui.

De atunci, în biserică s-au ținut slujbe în mod constant – inclusiv căsătorii și botezuri -, excepție făcând perioada 1940-1944, când Bucureștiul a fost ocupat de germani. Mai târziu, odată cu instalarea regimului comunist în România, biserica anglicană din centrul Capitalei a întâmpinat din nou o perioadă mai dificilă.

Foto: Gândul//Octav Ganea

„În primii ani de la venirea la putere a lui Nicolae Ceaușescu, exista o relație de bună prietenie cu Guvernul britanic, astfel că și locul acesta a fost oarecum protejat”, a povestit Episcopul Flack. „Apoi însă, în anii ”80, lucrurile s-au schimbat. Comunismul a fost o perioada grea pentru această biserică, pentru că era foarte dificil să fie aduși aici preoți. Nu aveau locuință, ci erau nevoiți să vină în România singuri, fără familie, și să stea efectiv într-o cameră mică a bisericii. Dar mulți au venit totuși și astfel biserica a rămas deschisă”, a adăugat el, amintind de eforturile făcute de capelanul Robert Braun.

Acesta din urmă povestea că, deseori, duminica, echipaje ale securității se poziționau în fața ușilor bisericii și îi fotografiau pe aceia care participau la slujbă. Dacă printre ei se aflau și români, aceștia riscau să își piardă slujbele, locuințele sau chiar să fie arestați.

„Lucrurile s-au schimbat după Revoluția din 1989″, a explicat Episcopul Flack. „Acum, congregația de aici este foarte dedicată, responsabilă, foarte unită. Este nevoie de asta pentru a menține biserica pe picioare”, a completat el.

Foto: Gândul//Octav Ganea

Biserica anglicană din București aparține de Dioceza Europei și se află în subordinea Arhideaconului pentru Europa Centrala, cu sediul la Viena. În fiecare duminică, se țin slujbe și, uneori sunt organizate și diverse evenimente destinate strângerilor de fonduri. Majoritatea celor care contribuie cu bani la întreținerea lăcașului sunt expați.

„Biserica aceasta este totodată un loc bun de întâlnire pentru englezii din Capitală și nu numai”, a arătat Episcopul John Flack.

În plus, biserica găzduiește și „Școala de Duminică”, cursuri la care copiii învață, prin joc, despre anumite simboluri religioase, citesc pasaje din „Biblia pentru copii” și sunt ajutați să deslușească tainele pildelor sau parabolelor.

„Există aici o bibliotecă cu multe cărți, multe dintre ele conțin cântece religioase. În biserica anglicană se cântă mult, iar ei pot învăța asta”, a explicat Episcopul pentru gândul. Admite însă că generațiile s-au schimbat mult de-a lungul timpului în ceea ce privește aplecarea către religie.

„Oamenii sunt mult mai puțini religioși în vremurile de azi. Tinerii știu tot mai puține lucruri despre biserică și religie, pe când noi am crescut cu aceste învățături”, spune el. „Spre exemplu, chiar în Anglia, sunt mulți oameni care vorbesc despre biserica … spun sau , dar ei, de fapt, nu prea merg la biserică.”

Cu toate acestea, Episcopul Flack se arată deschis către schimbare și acceptarea unor subiecte considerate tabu de alte fețe bisericești. Discuțiile despre căsătoriile între homosexuali sau lesbiene, o problemă controversată încă, nu mai sunt pentru acesta atât de delicate.

„Personal, eu nu am nicio problemă cu căsătoria între persoanele de același sex. Dar sunt conștient că sunt mulți care au. Cred totuși că în curând acest lucru se va întâmpla, va fi acceptat. Chiar noul Papă, Francisc, este mult mai deschis față de predecesorul său, iar eu cred că acesta este un semn bun. Chiar el a spus că nu este el în măsură să judece persoanele homosexuale”, spune Episcopul, admițând că există totuși anumite aspecte care trebuie luate în calcul.

„Cred că limbajul pe care îl folosim în slujbele dedicate căsătoriei dintre bărbat și femeie nu este potrivit pentru căsătoria între persoanele de același sex. Cred că avem nevoie de un alt limbaj pentru asta.”

De asemenea, se declară întru de acord și cu hirotonirea femeilor ca preot, acceptată deja de aproape 20 de ani. Dezbaterea despre posibilitatea ca ele să poată deveni episcopi este însă mai complicată din anumite puncte de vedere, spune el.

„La început multora le-a fost dificil să accepte o femeie-preot, însă, cu timpul, acest lucru s-a schimbat aproape peste tot. Oamenii s-au obișnuit cu ideea. Mulți dintre cei care s-au opus și-au schimbat opinia după ce au cunoscut o femeie cu o astfel de funcție și și-au dat seama că este în regulă. Este vorba de a experimenta noul”, a explicat Episcopul Flack. „De aceea acum, în Anglia, se duce o dezbatere puternică referitoare la posibilitatea ca femeile să poate fi și episcopi. Trebuie totuși să ne gândim că, pe de altă parte, o astfel de schimbare ar complica puțin și relațiile cu Biserica Ortodoxă și cea Catolică”, a adăugat acesta.

Foto: Gândul//Octav Ganea

De altfel, noul lider spiritual al Bisericii Anglicane, Justin Welby, declara anul trecut că că instituția va include în cele din urmă femei-episcop, în pofida respingerii acestei măsuri de către Sinod.

În noiembrie 2012, Sinodul General al Bisericii Anglicane – alcătuit din trei corpuri: Camera Episcopilor, Camera Clerului și Camera Laicilor – a votat în defavoarea legislației care ar fi permis o astfel de schimbare. Pentru ca propunerea să treacă, era nevoie ca aceasta să fie susținută prin votul a două treimi din membrii fiecărei camere. Astfel, în timp ce în Camera Episcopilor propunerea a fost susținută cu 89,79% dintre voturi, iar în Casa Clericilor a primit 76,68% dintre voturi, între laici nu a reușit atunci să atingă pragul necesar.

Dezbaterile pe această temă au fost însă reluate și continuă să se desfășoare, o nouă sesiune de vot fiind așteptată abia în noiembrie 2015.

Pe de altă parte, în Australia, Noua Zeelandă, Canada și Statele Unite ale Americii există deja episcopi de sex feminin. De asemenea, în luna septembrie a acestui an, Reverendul Pat Storey a devenit prima femeie din Irlanda hirotonită ca Episcop.