Zgonea a spus, într-o conferință de presă, că din cele 8 proiecte depuse pentru amenajarea esplanadei Parlamentului au fost selectate trei, arătând că se bucură că cetățenii României au dezbătut acest subiect pe site-ul Camerei, pe bloguri și că a fost un proces transparent.
„Este o mare satisfacție, am schimbat percepția că aici în Palatul Parlamentului se întâmplă lucruri fără ca cetățenii să știe. Este un proiect important, a fost ideea multor cetățeni care au spus: vrem ca spațiul acesta verde din jurul Palatului Parlamentului să fie redat cetățenilor. Ținta noastră este de a avea o legătură corectă între cetățeni și aleși, să schimbăm percepția că această clădire este a statului socialist”, a precizat Zgonea.
El a spus că nu știe dacă zidul care înconjoară Palatul Parlamentului „va cădea în totalitate”, aceasta fiind o decizie a arhitecților, inginerilor care lucerază la proiect.
Zgonea a anunțat că locul 1 a fost câștigat de arhitectul Vladimir Boc cu proiectul numărul 5, locul doi de Biroul Individual de arhitectură Gheorghiu Petru, iar locul 3 de Soare Yokina arhitecți asociați SRL.
Zgonea a arătat că urmează să se facă în 6-9 luni un studiu de fezabilitate, de cost, de mentenanță al acestor proiecte pentru a fi stabilit cel care va fi pus în aplicare.
„Urmează etapa a doua să strângem resurse financiare ca acest proiect să devină realitate astfel încât, în interval foarte scurt și cu bani foarte puțini, spațiul din jurul Parlamentului să fie redat cetățenilor să-l viziteze”, a adăugat Valeriu Zgonea, arătând că nu poate să estimeze cât va costa amenajarea acestui spațiu.
„Trebuie explicat că nu este vorba de bani cheltuiți pentru parlamentari, ci pentru un proiect de investiții cu unic beneficiar: cetățenii”, a mai spus Zgonea.
El a arătat că intenția sa este ca acest spațiu să fie vizitat de cetățeni tot timpul, dar trebuie să se consulte cu specialiștii în domeniu înainte de a se lua o decizie.
Concursul a fost lansat la începutul verii, la propunerea președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. S-au înscris 8 proiecte până pe 30 septembrie, iar un juriu format din reprezentanți ai Academiei Române și ai Uniunii Arhitecților din România a selectat cele trei proiecte. Juriul a ținut cont și de votul publicului exprimat pe site-ul Camerei Deputaților.