În primele nouă luni ale acestui an încasările la bugetul general de stat au fost cu circa 6 miliarde de lei mai mici față de programul pe care Guvernul a fundamentat bugetul. Simplu spus, Executivul trebuie să „acopere” această „gaură” pentru a nu depăși deficitul bugetar asumat în fața FMI. Mai mult decât atât, dinamica sub așteptări a încasărilor de taxe și impozite va afecta în mod evident și bugetul pe anul viitor.
ORA DE IARNĂ 2013. Duminică, 27 octombrie, dăm ceasul înapoi: ora 4 devine ora 3
Printre soluțiile pe care premierul Victor Pona le-a expus în cadrul ultimei ședințe USL s-a numărat și creșterea cotei unice de la 16% la 22%, alături de reducerea nivelului TVA de la 24% la 22%, măsuri care, teoretic, ar aduce încasări cu aproximativ 9,3 miliarde de lei mai mari la bugetul de stat în 2014, potrivit calculelor gândul.
La o majorare a impozitului pe venit, aflat în prezent la 16%, cu șase puncte procentuale, un angajat cu un salariu mediu net pe economie de 1.604 lei va pierde 112 lei, conform calculelor gândul.
gândul vă prezintă salariile pe care le-ar putea primi angajații din diferite ramuri ale economiei, în cazul în care impozitul pe venit va crește cu șase puncte procentuale. Calculele au ca bază salariile medii nete raportate de Institutul Național de Statistică (INS) la nivelul lunii august.
În cazul angajaților din administrația publică și din apărare, salariul mediu net ar scădea cu 160 de lei, respectiv până la 2.131 de lei.
Angajații care lucrează în domeniul sănătății și al asistenței sociale ar pierde 102 lei, în cazul unei majorări a impozitului pe venit la 22%, din salariul mediu net de 1.458 de lei și ar primi doar 1.355 de lei.
Cadrele didactice cu vechime și grade ar obține la finalul lunii un salariu de 1.314 lei, cu 99 de lei mai mic.
Ce salarii medii nete vor primi angajații români dacă va fi pusă în vigoare majorarea cotei unice pe venit la 22% (Click pentru a mări)
Sursă: calcule gândul, pe baza datelor INS
Persoanele care lucrează în producția și furnizarea energiei electrice și termice, muncitorii din industria extractivă și lucrătorii din sectorul telecomunicațiilor ar câștiga un salariu mediu net mai mic cu peste 200 de lei, în timp ce IT-știi și cei care lucrează în domeniul intermedierilor financiare ar pierde și ei, la rândul lor, peste 250 de lei.
Cea mai mare tăiere de salarii, de 276 de lei, s-ar înregistra, raportat la salariile medii nete din luna august, în cazul angajaților din extracția petrolului brut și a gazelor naturale.
De ce este unificarea cotei unice și a TVA la nivelul de 22% „o idee foarte proastă”
Laurian Lungu, managing partner Macroanalitica, susține că propunerea de unificare a cotei unice și a TVA la 22% este „o idee foarte proastă” și că o creștere cu șase puncte procentuale a primei este mult prea mare.
„Nu are logică o asemenea măsură pentru că impozitezi munca. Faci exact ceea ce nu ți-ai propus tu ca Guvern”, a declarat Lungu pentru gândul. „Este un moment dificil pe care economia îl traversează în acest moment. Nu vii să îi mai dai un bobârnac să cadă în prăpastie”, a adăugat el.
Ilie Șerbănescu, analist economic, susține că scenariul de scădere a TVA de la 24% la 22% și de creștere a cotei unice de la 16% la 22% este „o bazaconie creată în laboratorul PSD” și spune că oficialii FMI nu vor fi de acord cu aceasta.
„FMI nu le va aproba așa ceva. Toate programele FMI sunt niște programe de stabilizare pe seama reducerii consumului”, a declarat pentru gândul Șerbănescu. „În cazul României, este necesară reducerea consumului pentru că s-a extins prea mult, nu organic. S-a îngropat economia într-un consum prea mare”, a mai explicat el.
Analistul susține, de asemenea, că în situația de față cota unică ar trebui scăzută, nu crescută. „Nu reduci TVA ca să stimulezi consumul care și așa este disproporționat de mare față de PIB”, spune Șerbănescu.
„Acțiunea băncilor din 2003 – 2008 a dus la o reprezentare disproporționată a consumului în PIB. În loc să dea credite pentru investiții și pentru crearea de locuri de muncă, băncile au dat credite de consum”, explică acesta, adăugând că în prezent consumul a ajuns să reprezinte o parte atât de mare din PIB, încât acesta din urmă nu poate să crească decât dacă ar crește și consumul, lucru care adâncește practic dezechilibrele din economie.
Posibila reducere a TVA nu „reîntregește” puterea de cumpărare
O eventuală majorare a cotei unice de la 16% la 22% ar putea însemna o creștere a veniturilor bugetului statului cu aproximativ 13,3 miliarde de lei. Totodată, o scădere a nivelului TVA de la 24% la 22% ar putea însemna o reducere a încasarilor cu peste 4 miliarde de lei, conform calculelor gândul.
Calculele, realizate pe baza execuției bugetare în perioada ianuarie – august, pornesc de la premisa că gradul de încasare a taxelor, respectiv nivelul evaziunii vor fi în 2014 aceleași ca în perioada similară a anului în curs.
Economiștii au atras atenția în repetate rânduri că o scădere efectivă a prețurilor în urma unei eventuale reduceri a TVA nu poate fi garantată, fiind posibil ca aceasta să se regăsească de fapt în profiturile producătorilor sau ale vânzătorilor.
În 2012, evaziunea fiscală a ajuns să reprezinte aproape 14% din PIB, potrivit calculelor Consiliului Fiscal realizate pe baza datelor INS.
De asemenea, după majorarea în 2010 a cotei TVA de la 19% la 24%, evaziunea fiscală în cazul acestei taxe, care reprezintă diferența dintre nivelul teoretic al TVA implicit în dimensiunea activității economice, a atins un maxim de 9,6% din PIB.
„O reformă profundă a administrării taxelor și impozitelor în România țintită în direcția creșterii gradului de colectare a taxelor este absolut necesară”, notau cei de la Consiliul Fiscal în Raportul anual aferent 2012.
„Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, evaziunea la TVA atingând un maxim de 9,6% din PIB în 2010 (nivel similar celui din 1996), în 2011 – 2012 înregistrând o reducere până la 9,3% din PIB”, se mai explică în Raport.
Descarcă aici raportul anual al Consiliului Fiscal – 2012
„De remarcat că în 2010, când a fost crescută cota legală de TVA de la 19% la 24%, evaziunea fiscală a crescut de la 8% din PIB în 2009 la 9,6% din PIB în 2010”, adăugau specialiștii Consiliul Fiscal.
Antonescu: „Nu se pune problema creșterii cotei unice atât timp cât PNL e în Guvern”
Crin Antonescu, președintele PNL, a confirmat miercuri că unificarea cotei unice și TVA la 22% a reprezentat una dintre variantele puse în discuție în cadrul coaliției USL care vizau elaborarea bugetului pentru anul 2014.
El a ținut să sublinieze însă că „nu se pune problema creșterii cotei unice atât timp cât PNL e în Guvern”.
Poziția sa a fost susținută și de către ministrul Finanțelor Publice, Daniel Chițoiu. „PNL nu susține și nu va susține orice măsură de creștere a cotei unice de 16%”, se arată într-un comunicat de presă emis de partid și semnat de ministru.