49,3 MILIOANE DE EURO PE ZI – Atât pierde statul din evaziunea fiscală. Cinci metode de furt

Statul a pierdut, doar anul trecut, aproximativ 18 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale, respectiv 49,3 milioane de euro pe zi. Evaziunea fiscală generată de neîncasare TVA „a contribuit” cel mai mult, circa 60%, la suma care nu a mai ajuns în 2012 în visteria statului.

Pe lângă aceasta, munca „la negru” a 23% din totalul salariaților din economie a creat, la rândul ei, o „gaură” de 4 miliarde de euro, nivelul său aflându-se de la an la an în creștere, conform Raportului anual al Consiliului Fiscal, aferent anului 2012.

Totodată, doar din două dintre marile ramuri ale economiei, respectiv cea a băuturilor alcoolice și cea a produselor alimentare, din cauza evaziunii nu ajung la stat în total 2,51 miliarde de euro pe an, potrivit calculelor gândul.

La toate acestea se adaugă și prejudiciile aduse de contrabandiștii de țigări care își asumă riscuri mari în încercarea de a aduce astfel de produse în România, fie ascunse în pubele, fie cu „cârca” sau sub acoperirea unor cortegii funerare, dar care nu renunță la astfel de practici pentru că afacerile sunt mult prea profitabile.

Evaziune fiscală îi afectează indirect pe toți românii, statul fiind nevoit să adopte o serie de măsuri pentru a acoperi găurile din buget: taxe și impozite.

gândul vă prezintă sumele impresionante care nu mai ajung la buget din cauza evaziunii fiscale, cele mai recente cazuri de evaziune din România și metodele prin care miliarde de euro ajung în buzunarele evazioniștilor din industria băuturilor alcoolice, a țigărilor și a produselor alimentare.

1. EVAZIUNEA FISCALĂ LA TVA

Din totalul de 18 miliarde de euro pierdute în 2012 de pe urma evaziunii fiscale, 11 miliarde de euro nu au mai ajuns la stat din cauza evaziunii fiscale la TVA.

Doar în trei dintre cazurile de evaziune fiscală anchetate în ultimele luni de autorități prejudiciile depășeșc, în total, 28 de milioane de euro.

Schema Baaklini

Printre cele mai recente cazuri de evaziune fiscală la TVA anchetate de procurorii DNA s-a numărat cel al libanezului Said Baaklini. El a fost acuzat de evaziune fiscală prin rambursări ilegale de TVA și de evidențierea în actele contabile a unor cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale.

Prejudiciu adus statului a fost estimat în acest caz la 22,5 de milioane de euro.

În rechizitoriu, procurorii au explicat că Said Baaklini a pus bazele unui grup infracțional organizat care avea ca scop sustragerea de la plata dărilor către stat și obținerea unor sume de bani cu titlu de rambursări TVA.

Dosarul său a fost trimis recent pentru judecare la Tribunalul București.

Schema materialelor de construcții

Tot în luna octombrie, procurorii DIICOT și polițiștii au făcut percheziții la locuințele din București, Ilfov, Suceava, Călărași, Dâmbovița și Teleorman ale membrilor unui alt grup infracțional acuzați că ar fi prejudiciat statul prin neplata TVA cu circa 4 milioane de euro.

FOTO: Cristi Vatavu/Mediafax Foto

Printre persoanele audiate în acest caz s-a numărat și omul de afaceri Ștefan Tache, soțul cântăreței Sanda Ladoși. El este cercetat în continuare în stare de arest.

În acest caz, evaziunea se făcea prin achiziții intracomunitare de materiale de construcții care treceau prin mai multe firme. Se înregistrau operațiuni nereale în evidențele contabile de la 18 societăți comerciale, realizate pentru reducerea valorii reale a TVA, potrivit Mediafax.

Firmele erau împărțite în trei categorii:

1. cele folosite în calitate de client intracomunitar, respectiv furnizor național;

2. cele folosite pentru derularea de operațiuni fictive pentru a evidenția în actele contabile ale firmei care realiza achiziții intracomunitare cheltuieli nereale, diminuând cuantumul TVA colectată;

3. așa numitele „fabrici de facturi”, folosite pentru emiterea de facturi fictive care să le permită firmelor din celelalte două categorii să dispună transferul unor sume în contul acestora, banii fiind retrași ulterior în numerar de către membrii grupului infracțional.

Schema autoturismul

Procurorii DIICOT de la Cluj au desfășurat și ei luna aceasta o acțiune în care au fost vizate cinci persoane care, prin intermediul unei firme ce administra mai multe parcuri auto din Cluj și Brașov, „au desfășurat activități de comercializare autoturisme, prin livrări intracomunitare fictive către societăți comerciale din Ungaria, urmate de revânzarea autoturismelor către persoane fizice și juridice române”, potrivit Mediafax.

Prejudiciul adus la bugetul de stat prin neplata TVA a fost estimat de această dată la aproximativ o jumătate de milion de euro.

Schema facturilor false

Percheziții au fost făcute și la finalul lunii trecute la sediile unor firme din Caraș-Severin, Mehedinți și Gorj. Acestea erau suspectate de evaziune fiscală cu facturi false. Prejudiciul era estimat la 1,6 milioane de euro.

Pe lângă evaziunea fiscală generată la TVA, în 2012 s-au mai pierdut sume importante de bani și din evaziunea înregistrată pe alte taxe și impozite principale. Evaziunea fiscală la impozitul pe venit a fost de aproximativ 1,3 miliarde de euro, la CAS (contribuțiile la asigurările sociale – din care se plătesc pensiile) de 4,2 miliarde de euro, la impozitul pe profit de 1,1 miliarde de euro și la accize și la taxa pe viciu, alcool și țigări, de circa 519 milioane de euro.

2. EVAZIUNE FISCALĂ CU BANII „ÎN PLIC”

Anul trecut, 23% dintre salariații din economie, respectiv 1,45 milioane de români, lucrau la „la negru” cauzând o pierdere de circa 4 miliarde de euro la bugetul general consolidat, potrivit datelor Consiliului Fiscal.

Cea mai mare parte a evaziunii din munca „la negru” a provenit din CAS, respectiv 3,1 miliarde de euro, nivel apropiat de cel înregistrat și în 2011, care urmează însă o tendință de creștere. Suma ar fi suficientă pentru a acoperi „gaura” de la bugetul de pensii, respectiv diferența dintre venituri și cheltuieli, care se va ridica anul acesta la circa 3 miliarde de euro, conform calculelor gândul pe baza execuției bugetare din primele nouă luni ale acestui an.

FOTO: Bogdan Danescu/Mediafax Foto

Un sfert dintre angajații care lucrează fără forme legale au studii superioare, iar o parte semnificatică efectuează lucru calificat, potrivit studiului „In From the Shadow” al Băncii Mondiale din 2012.

GRAFIC: Principalele motive care îi fac pe angajați să accepte munca „la negru”

Sursă: raportul „In From the Shadow”, Banca Mondială

Cel mai frecvent motiv invocat de salariații care acceptă să primească de la patroni la finalul lunii banii „în plic” este, potrivit rezultatelor unui Eurobarometru citat în raportul Băncii Mondiale, acela că salariile sunt prea mici.

Alte motive care încurajează munca „la negru” sunt și taxele și contribuțiile la asigurările sociale prea mari și numărul scăzut de posturi disponibile pe piața muncii.

3. EVAZIUNE FISCALĂ CU ALCOOL

Evaziunea fiscală ajunge în sectorul băuturilor alcoolice la 1,2 miliarde de euro, reprezentând 80% din valoarea totală a pieței, potrivit calculelor gândul realizate pe baza datelor furnizate de către reprezentanții patronatelor din domeniu.

„E un dezastru în ramura aceasta. Este ramura cu cea mai mare evaziune fiscală din România”, a declarat pentru gândul Romulus Dascălu, președintele Organizației Patronale a Industriei Alcoolului și Băuturilor Alcoolice „Garant”.

„Produsele au devenit atât de scumpe încât oamenii își fac singuri alcool la cazan”, susține președintele „Garant”, adăugând că până și în magazinele marilor lanțuri de retail din țară au început să se vândă cazane.

FOTO: Adrian Stoicoviciu/Publimedia

„Toată lumea este într-un festival de țuicăreală, face ce vrea. Nu există niciun fel de disciplină în piață, nu intervine nimeni, nu se știe nici măcar cât alcool intră în România”, a mai explicat Dascălu menționând, totodată, că probleme foarte mari se întâlnesc la Vamă. „Această instituție e compromisă, e ca o căruță de mere putrede din care nu se mai poate face nimic”, a adăugat el.

Președintele organizației patronale „Garant” susține că printre metodele de evaziune fiscală folosite în industria băuturilor alcoolice se numără importul fără acte, folosirea banderolelor fiscale pe „firme fantomă” sau folosirea banderolelor fiscale „făcute la copiator” și comercializarea ulterioară a băuturilor „la negru”.

O altă metodă folosită de evazioniști este cea a „exportului fictiv”. Practic, „firmele fantomă” pregătesc documente pentru a dovedi că alcoolul este exportat din România în alte state vecine, precum Bulgaria, cu cisterna, însă aceasta este încărcată cu apă, nu cu alcool, care rămâne în țară. „Apoi se duc și își iau TVA înapoi”, explică Dascălu care atrage, totodată, atenția asupra faptului că „niciun mare dosar de evaziune fiscală din această ramură nu a fost anchetat niciodată până la final”.

4. EVAZIUNEA CU ȚIGĂRI

Piața totală, legală și ilegală, de țigări din România este estimată la circa 30 de miliarde de țigarete pe an. Reprezentanții unuia dintre mari producători din domeniu, susțin că evaziunea fiscală din acest sector afectează societate în ansamblu.

„Contrabanda și contrafacerile înseamnă bani care merg către crimă organizată, venituri mai mici la bugetul de stat, volume mai mici pentru producătorii legali, produse de calitate îndoielnică pentru consumatori, drept urmare, fiecare dintre noi este influențat în mod negativ”, a declarat pentru gândul Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria.

În ultimele șase luni comerțul ilicit cu țigarete a înregistrat o tendință de scădere. În luna septembrie însă, piața neagră a crescut până la 15%, potrivit unui studiu Novel. De asemenea, un pachet de țigări de contrabandă putea fi cumpărat luna trecută cu 8,6 lei, în timp ce în magazine acesta se vindea cu un preț mediu de 13,5 lei.

GRAFIC: Evoluția prețurilor de pe piața de țigarete (Click pentru a mări)

Sursă: studiu Novel

„Sperăm să asistăm la o tendință temporară, cauzată de faptul că în această perioadă, Agenția Națională pentru Administrare Fiscală și implicit Autoritatea Națională Vamală se află în proces de reorganizare și restructurare”, a adăugat Lazăr.

„Pe de altă parte, este demn de remarcat continua scădere a fluxului produselor provenite din Serbia, de la circa 24% în 2012, la 5% în septembrie, ca rezultat al eforturilor comune ale Poliției de Frontieră și ale Vămii, cu sprijinul producătorilor de țigarete”, a mai spus ea.

GRAFIC: Proveniența țigaretelor de contrabandă (Click pentru a mări)

Sursă: studiu Novel (evoluția cotei valorice/ total contrabandă=100%)

Reprezentanta producătorului de țigarete susține, totodată, că diminuarea pieței negre depinde de politica fiscală, de modul în care autoritățile acționează pentru a reduce nivelul evaziunii, dar și de educarea cetățenilor cu privire la efectele negative ale comerțului ilicit. Ea atrage atenția și asupra faptului că o rețea care se ocupă cu traficul ilegal de țigări poate să își folosească infrastructura inclusiv pentru a face trafic de droguri, de arme sau chiar de persoane.

„Cortegiul” și „Pubela”

Fie că este vorba despre aducerea în țară a țigărilor de contrabandă cu pubela, fie sub acoperirea unui cortegiu funerar, inventivitatea contrabandiștilor nu are limite.

„Polițiștii de frontieră de la Vama Siret ne-au povestit în cursul unei întâlniri pe care am avut-o în teren, cum un cortegiu funerar care venea dinspre Ucraina era de fapt o acoperire pentru contrabandiști”, spune Gilda Lazăr.

FOTO: Alin Matei/ Mediafax Foto

„A existat un caz în care autoritățile române au fost puse în situația de a confisca un tren”, adaugă ea menționând, de asemenea, că în multe sate din Maramureș și din Satu Mare, porțile localnicilor stau deschise pentru a permite mașinilor care transportă țigări de contrabandă să intre cât mai repede în curți.

De inventivitate dau dovadă și persoanele care încearcă să aducă pe teritoriul României țigări de contrabandă trecând granița cu deltaplanul.

„Se face contrabandă cu deltaplanul pe granița de est, cu barca pe Tisa, cu la Brodina”, explică reprezentantul companiei JTI. Un cărăuș poate trece granița cu 4 – 5 baxuri de țigări pe care le cară în spate, prinse în chingi. Greutatea fiecărui bax este cuprinsă între 15 și 20 de kilograme.

„Rețelele sunt organizate cu antemergători care verifică terenul. Drumul, prin pădure sau pe vârf de munte, poate dura ore întregi. De multe ori, este nevoie de călăuze. Contrabandiștii își asumă riscuri foarte mari, afacerea însă e mult prea profitabilă ca să mai fie luate în calcul și pericolele”, spune Lazăr.

5. EVAZIUNEA DIN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Statul pierde anual 1,31 miliarde de euro din cauza evaziunii fiscale din principalele ramuri ale industriei alimentare, respectiv sectorul morăritului și al panificației, cel al legumelor și al fructelor și cel al cărnii, potrivit calculelor gândul.

Cel mai recent caz de evaziune în industria alimentară a adus un prejudiciu estimat la circa 50 de milioane de euro și este anchetat în prezent de DNA. În acesta sunt implicați senatorul PSD Niculae Bădălău, urmărit penal pentru trafic de influență, procurorul Angela Nicolae și mai mulți funcționari ai Ministerului Finanțelor.

REȚEAUA FĂINA

Cea mai mare parte a prejudiciului din industria alimentară, 600 de milioane de euro, vine din morărit și panificație unde evaziunea ajunge să reprezinte până la 60% din valoarea pieței.

Rețeaua evaziunii pornește, de cele mai multe ori, de la firma care ține în depozitele sale atât grâu cumpărat cu acte, cât și grâu cumpărat la negru de pe piață, după cum a explicat recent pentru gândul Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA).

FOTO: Silviu Matei/Publimedia

Din cantitatea de grâu achiziționată fără acte se face făină care intră ulterior în procesul de producere a pâinii alături de făina declarată.

Astfel, pâinea făcută din această făină ajunge pe rafturile magazinelor fără factură și este ulterior vândută, tot fără acte. Firma fie nu se înregistrează cu profit, fie declară un profit mai mic decât cel real și evită astfel să își achite dările către stat.

REȚEAUA PORTBAGAJUL

Din sectorul legumelor și al fructelor se pierd anual 480 de milioane de euro, evaziunea fiscală ajungând să reprezinte până la 60% din această piață evaluată la 800 de milioane de euro pe an.

„Micul trafic” face ca legumele și fructele bulgărești, ungurești și poloneze să ajungă pe tarabele piețelor din România.

Practic, românii trec granița, cumpără legume și fructe pe care le declară ca fiind pentru consum propriu, le transportă cu mașina înapoi în țară și le duc în piețe unde le scot la vânzare, după cum a explicat pentru gândul Aurel Tănase, președintele patronatului Romconserv.

REȚEAUA ABATORUL

Din totalul de 1,31 miliarde de euro pierdute anual de stat din cauza evaziunii fiscale din industria alimentară, 230 de milioane de euro nu mai ajung în visteria statului din industria cărnii.

În cazul cărnii de porc, evaziunea ajunge să reprezinte 40% din piață, principala metodă practicată fiind eludarea TVA, iar în cazul cărnii de pui la 15 – 20% din piață, după spusele președintelui FSIA.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Rețeaua de evaziune pornește, de multe ori, încă din fermele care se ocupă cu creșterea păsărilor. Într-o astfel de fermă sunt puse la incubat, spre exemplu, un milion de ouă. Din acestea pot ieși un milion de pui sau doar 700.000 de pui, diferența putând sau nu să fie declarată.

În cazul în care diferența nu este declarată în abatoarele mici ajung atât păsările „cu acte”, cât și celelalte. Aici, puii nedeclarați sunt sacrificați, iar carnea este încărcată în aceleași mașini care transportă și carnea de pui cu acte, întreaga cantitatea fiind însoțită doar de un aviz de expediție, fără valoare.

Dacă șoferul este oprit în drumul său spre magazine, el prezintă avizul și spune că factura se va întocmi la final pentru că are de făcut mai multe transporturi. În realitate însă, factura nu mai este emisă.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar