Înainte să fi cheltuit integral banii alocați din bugetul național și prin programul european pentru construirea de autostrăzi, Guvernul anunță că „analizează” creșterea prețului carburanților cu aproximativ 50 de bani la fiecare litru, ca scenariu pentru a strânge sumele necesare pentru modernizarea infrastructurii. Propunerea a venit de la fostul ministru al Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu, care spune că și-a convins în ultimele două luni atât colegii de partid, cât și pe cei din Parlament că accizarea benzinei și a motorinei și taxarea traficului greu sunt soluția pentru a strânge cele 26 de miliarde de euro cât costă construirea a 4000 de kilometri de autostradă.
Luni, premierul Victor Ponta a admis public că „analizează” această variantă fără a o respinge „în niciun caz de la început”. „Este o idee mai veche, de când domnul Fenechiu era ministru, de a introduce o anumită taxă pe prețul benzinei și motorinei care să alimenteze numai și numai resursele necesare pentru construirea de infrastructură rutieră, nu ca venituri la bugetul general. Trebuie să o analizăm și să vedem. Nu o resping în niciun caz de la început”, a spus premierul într-o intervenție telefonică la RTV.
Dacă va fi asumată politic, majorarea cu 10 eurocenți pe litru a prețului carburanților ar urma să ducă, din 2014, la creșterea cu aproximativ 20 de lei a unui plin de benzină. Prețul mărit la carburanți are însă efect și asupra costurilor de transport al mărfurilor și, implicit, asupra costurilor finale ale produselor, în supermarket.
Impactul electoral cu potențial negativ a fost de altfel unul dintre motivele pentru care conducerea PNL a acceptat pe 30 august, la Mamaia, proiectul lui Relu Fenechiu, urmând însă să decidă ulterior momentul asumării unei inițiative parlamentare în acest sens. Fostul ministru PNL a explicat pentru gândul că a avut însă între timp discuții cu parlamentarii din grupurile PSD și PNL și „există susținere”. Cât despre Guvern, Fenechiu spune că a vorbit cu Victor Ponta și Liviu Dragnea. „Eu zic că au avut reacții încurajatoare”, susține deputatul PNL.
Invitat marți la Gândul LIVE, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, nu a exclus nici el această variantă. „Rămâne de văzut”, a spus el, anunțând că înainte de a suplimenta accizele, Guvernul ia în calcul renunțarea la raportarea față de cursul de schimb leu-euro din 1 octombrie, pentru recalcularea acestora.
„Dacă nu punem taxă nu vom avea decât lamentări”
Premisa de la care s-a pornit a fost că nici banii de la buget și nici fondurile europene nu ar fi suficiente pentru a construi o rețea de autostrăzi în România. Din calculele lui Fenechiu la care parlamentarii USL au achiesat, pentru 4016 kilometri de autostradă considerați prioritari ar trebui investite 26 de miliarde de euro până în 2027.
„Cu banii de la buget putem face o autostradă de la Palatul Parlamentului la Catedrala Mântuirii Neamului”, rezumă, ironic, Relu Fenechiu la 275 de metri potențialul bugetului de stat. Nici fondurile europene, la absorbția cărora România are cele mai mari restanțe din UE, nu sunt considerate o soluție. Deocamdată, din banii npentru transporturi alocați în perioada 2007-2013, România a atras doar 17,5%, arată cifrele oficiale.
„Fonduri europene până în 2020 ar fi de maximum 2,5 miliarde, nici 10% din investiție. Chiar dacă am utiliza toate fondurile europene nu reușim să construim nici măcar autostrada Sibiu-Pitești”, estimează Fenechiu, înainte ca Ministerul Fondurilor Europene să încheie negocierea pentru sumele alocate fiecărui program sectorial între 2014 și 2020.
Cu acest raționament, fostul ministru al Transporturilor a ajuns la concluzia că soluția ar fi adăugarea a 10 eurocenți la litrul de carburant pentru toți șoferii și taxarea vehiculelor grele care circulă pe drumurile naționale și pe porțiunile de autostradă deschise traficului. „Soluția trebuie să vină din partea celor care utilizează infrastructura, în urma unei contribuții. E vorba de 10 eurocenți la litrul de benzină și de taxarea traficului greu bazat pe distanță. Aceste două componente pot aduce între 1 miliard și 3 miliarde de euro pe an până în 2025 și putem construi prin parteneriat public-privat 4000 de kilometric de autostradă. Dacă printr-o lege stabilim o astfel de contribuție, în 10 ani putem avea o rețea de autostrăzi. Dacă nu punem nicio taxă, nu vom avea decât lamentări”, a susținut Fenechiu, contactat de gândul.
Rețeaua autostrăzilor de 26 de miliarde de euro. Sursa: proiectul prezentat PNL de Relu Fenechiu
Câți bani ar aduce anual taxa Fenechiu
Așa cum le-a prezentat ideea liberalilor, lui Ponta și lui Dragnea, Fenechiu vede taxa aplicată din 2014 și, din aceste sume companiile care ar construi autostrăzi în parteneriat public privat cu participare de 51% (privat) – 49% (stat) și-ar recupera investiția în 20 de ani. Din calculul său, suma colectată ar fi de minimum 600 de milioane de euro pe an.
Estimarea veniturilor colectate din acciză. Sursa: proiectul prezentat PNL de Relu Fenechiu
„Am făcut calculele în așa fel încât să nu punem ulterior și taxă pe autostrăzi. Dacă vom pune, va fi decizia Guvernului și acestea vor fi venituri suplimentare la bugetul de stat. Eu am gândit lucrurile în așa fel încât să avem doar un sistem de vignetă că în Austria”, spune fostul ministru pentru care „concesiunea nu e o soluție”.
Până în acest moment, Guvernul nu a avut nicio discuție cu producătorii de carburant pentru a negocia includerea parțială a acestei taxe în prețul actual.
A doua sursă de venituri discutată la Mamaia a fost taxarea vehiculelor de peste 3,5 tone, inclusiv autobuze, atât pe porțiunile de autostrăzi cât și pe drumurile naționale modernizate, similar cu sistemul din Slovacia și Ungaria. Taxa inițială de 15-20 de eurocenți pe kilometru parcurs ar urma să crească anual cu 2 eurocenți până la o valoare de 20-25 de eurocenți. Mai exact, circulația acestor vehicule va fi taxată cu 20 de eurocenți pe autostradă și cu 15 eurocenhți pe drumurile naționale.
Estimarea veniturilor colectate din taxa pentru vehicule grele. Sursa: proiectul prezentat PNL de Relu Fenechiu
Taxarea în statele UE. Sursa: proiectul prezentat PNL de Relu Fenechiu
Planul politic: așteptarea „momentului potrivit”
Procedural, acciza pe carburanți și taxarea autovehiculelor grele se poate face fie în Parlament, prin inițiativă legislativă susținută politic de USL, fie printr-un proiect de lege asumat de Guvern și transmis aleșilor spre aprobare, fie prin ordonanță de urgență. Gândul a solicitat Guvernului să clarifice care dintre aceste variante este analizată în prezent, fără a primi însă, până la această oră, un răspuns.
De cealaltă parte, deputatul Relu Fenechiu spune că așteaptă acordul conducerii PNL înainte de a depune în Parlament inițiativa. „Eu pot să îmi permit să fac o inițiativă legislativă când am cel puțin susținerea PNL. Deocamdată am făcut propunerea grupurilor PSD și PNL și susținere există. Dacă va exista acordul partidului o voi face, altfel nu”, spune el.
Potrivit lui Fenechiu, conducerea PNL și-a dat acordul de principiu încă din 30 august, dar așteaptă momentul pentru a explica fără costuri electorale semnificative o astfel de inițiativă. „La Mamaia, Biroul Politic a decis că susține acest proiect, urmând să se decidă momentul. Nu e simplu să propui o taxă, dacă ideea e transmisă așa poate fi dezastruasă. Dar avem un miliard de euro lipsă numai la încasări anul ăsta, ceva trebuie făcut”, crede fostul ministru.
Interesați s-ar fi arătat și Victor Ponta și Liviu Dragnea. „Singurii cu care am discutat au fost Victor Ponta și Liviu Dragnea. Eu zic că au avut reacții încurajatoare. Întrebați-i”, a adăugat Relu Fenechiu.
Prețul benzinei, în creștere în România, în scădere în UE
În 2012, prețul unui litru de benzină fără taxe și impozite a crescut, în medie, cu 3,8% în România, în timp ce în alte state europene, precum Germania sau Spania, prețul carburantului a scăzut cu circa cinci procente, reiese din cele mai recente date ale Comisiei Europene (CE).
Astfel, dacă la începutul anului trecut prețul cerut de un distribuitor de carburant era de aproximativ 63 de eurocenți pe litru, la care se adaugă taxele percepute de stat, 12 luni mai târziu, mai exact la jumătatea lunii decembrie, un litru de benzină costa, în medie, 66 de eurocenți.
Spre comparație, în Germania, prețul unui litru de benzină fără taxele și impozitele percepute la carburanți, costa 69 de eurocenți în ianuarie 2012, iar la sfârșitul anului 65 de eurocenți, cu 5,1% mai puțin.
În 2012, cele mai mari scumpiri la carburanți au avut loc în Irlanda (14,6%), Malta (10,5%) și Bulgaria (8,5%), în timp ce în alte nouă state europene, prețul benzinei a scăzut, reiese din datele oficiale.
România a rămas însă pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește prețul unui litru de benzină la pompă. La jumătatea lunii decembrie, un român plătea, în medie, 1,25 de euro pentru un litru de benzină, în timp ce în Italia, același tip de carburant costa 1,74 euro.
Cum se calculează prețul la carburanți
Pentru a calcula prețul la pompă al benzinei și motorinei, companiile petroliere din România iau în considerare următoarele costuri:
• Taxa pe valoare adăugată (TVA) – 24%,
• Acciza (la 1 ianuarie 2013, accizele pentru motorină a crescut cu 17 euro, până la 391 euro pe tonă),
• Costurile logistice, respectiv de distribuție, de întreținere și de amortizare (rovigneta sau anvelopele de iarnă),
• Costurile de operare ale rețelei de distribuție, mai exact salariile, taxele, impozitele locale, utilitățile și investițiile obligatorii,
• Costul materiei prime,
• Costurile financiare precum dobânzi pentru creditele de investiții sau cursul valutar,
• Adaosul comercial.