Proprietarii construcțiilor care nu fac parte din categoria clădirilor, precum parcările și piscinele, vor fi obligați să achite anul viitor un impozit, extinderea bazei de impunere fiind convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internațional, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.
Impozitul va fi perceput atât persoanelor fizice, cât și celor juridice care dețin astfel de proprietăți.
Noul impozit va fi aplicat doar acelor persoane sau firme care dețin în proprietate astfel de construcții, nu și persoanelor fizice care achită anual o taxă primăriei pentru folosirea unui loc de parcare.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor nu au putut fi contactați până la ora transmiterii acestei știri.
Ideea impozitării piscinelor a fost avansată de către reprezentanții Guvernului încă din toamna anului trecut, când Liviu Voinea, atunci secretar de stat în Finanțe, în prezent ministru-delegat pentru Buget, anunța pentru MEDIAFAX că se urmărește o reformă a impozitării proprietății, care are în vedere extinderea bazei de taxare prin eliminarea excepțiilor și un accent mai puternic pe principiu solidarității, ceea ce înseamnă că proprietățile multiple vor fi impozitate și mai mult decât până în prezent. El a prezentat atunci piscinele din proprietățile individuale ca exemplu de exceptare de la impozitare.
„Cred că reforma proprietății este foarte importantă. Noi colectăm 0,7% din PIB, pe când Polonia colectează 1,1% din PIB, iar media europeană este undeva la 3%. Sunt prea multe exceptări în România”, spunea Voinea.
Tot atunci, premierul Victor Ponta afirma că impozitul pe piscine este practicat în toată Uniunea Europeană, iar reprezentanții Agenției Naționale de Administrare Fiscală explicau că piscinele din proprietățile individuale ar fi trebuit deja taxate, pentru că au o utilitate și pot fi considerate un „exces” în cadrul unei locuințe.
Marți seara, ministrul Voinea a declarat la GÂNDUL LIVE că Guvernul ia în calcul eliminarea excepțiilor de taxare a unor categorii de venituri, pentru a umple golul care există „în scenariul de bază” pentru bugetul pe anul viitor între venituri și cheltuieli, dar a evitat să precizeze măsurile concrete avute în vedere.
Misiunea Fondului Monetar Internațional și Comisiei Europene a venit în urmă cu o săptămână la București pentru discuții cu autoritățile române în cadrul primei evaluări a noului acord aprobat în septembrie, iar principalele negocieri se concentrează pe execuția bugetară, măsurile fiscale și bugetul pe anul viitor.