Prima pagină » Știri » Mărmureanu, la „După 20 de ani”: „Urmează acum un cutremur foarte adânc”. Harta zonelor de risc ale României

Mărmureanu, la „După 20 de ani”: „Urmează acum un cutremur foarte adânc”. Harta zonelor de risc ale României

4 poze
Vezi galeria

Corina Vârlan

Publicat: 03/11/2013, 15:06

Actualizat: 20/03/2019, 20:02

Următorul cutremur care se va produce în România va apărea în zona Vrancei, la mare adâncime, și va afecta orașe din Moldova, precum Focșani sau Bacău, dar și orașe din sud-estul țării, ca Tulcea sau Galați. El va fi resimțit totodată, potrivit directorului onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) – Gheorghe Mărmureanu, și peste hotare, în Chișinău sau Odesa.

Sistemul de atenționare în caz de cutremure de la Vrancea permite, la ora actuală, ca în 4 secunde să se cunoască magnitudinea seismului și în circa 30 de secunde instituțiile importante să fie anunțate pentru a putea închide unele utilități, în încercarea de a preveni accidente devastatoare.

Minimalizarea efectelor seismelor care s-ar putea produce în următoarea perioadă în România nu ține însă doar de modul în care vor acționa instituțiile în astfel de momente, ci și de educația pe care o are populația pe această temă, educație care trebuie să fie bazată pe o campanie extinsă de informare, spune secretarului de stat din Ministerul Sănătății – Raed Arafat.

Harta intensității // Clic pentru a mări

La ora actuală însă, până și metodele prezentate elevilor prin intermediul materialelor distribuite în instituțiile de învățământ de către Ministerul Educației sunt controversate.

Acesta este doar unul dintre subiectele puse în discuție în ediția de duminică e emisiunii „După 20 de ani” difuzată, la ora 10:00, de postul de televiziune ProTV, alături de invitații Gheorghe Mărmureanu și de Raed Arafat.

În cadrul aceleiași emisiuni a fost discutat, de asemenea, modul în care ar trebui construite imobilele în Capitală, dar și cauzele care au dus la producerea seismelor înregistrate recent din județul Galați.

Cât de corecte sunt materialele distribuite în școli

În ultimii ani, în instituțiile de învățământ din România sunt distribuite materiale prin care elevii sunt învățați ce trebuie să facă în cazul în care, în timpul orelor, se produce un cutremur. Materialele, elaborate de reprezentanții Ministerului Educației, îi învață, spre exemplu, pe elevi că ar trebui să se adăpostească sub mese sau sub bănci într-un astfel de caz.

„Dacă ești elev și cade planșeul, ești sub bancă, planșeul distruge banca și îl duce până la pământ”, susține Gheorghe Mărmureanu explicând că, practic, capul copilului este stivit. Alternativa ar fi ca acesta să se întindă lângă diferite obiecte și să aștepte trecerea cutremurului.

„Materialul se bazează pe informații care până acum s-au mai dat, Inspectoratul pentru Situații de Urgență tot timpul a transmis astfel de informații”, declară secretarul de stat Raed Arafat la „După 20 de ani”. „Sfaturile respective s-au bazat pe anumite puncte de vedere care se consideră că sunt puncte de vedere de experți. Ce a venit domnul Mărmureanu azi și ne-a arătat, care este un alt punct de vedere, un alt expert”, a mai adăugat el.

Sursă: Educația și protecția elevilor în caz de cutremur, partea II, clasele III – IV (2006)

Pentru a evita astfel de contradicții în viitoarele programele de educare a cetățenilor, Arafat spune că înainte de a fi comunicate mesajele către populație ele trebuie să fie foarte clar stabilite și că acesta este și rolul comisiei care le va elabora.

El susține, totodată, că o idee bună ar fi aceea ca atunci când vor elabora astfel de mesaje destinate populației, membrii comisiei să ia exemplul altor state unde acestea au devenit deja un lucru obișnuit.

„Nu va fi o comisie care va produce un lucru și va tăcea, va fi ceva continuu și ajustabil. Așa văd eu o activitate pe un lucru imprevizibil despre care toți știm că există riscuri”, spune secretarul de stat, adăugând că o strategie la nivel național pe acest subiect este necesară și că în ultimul timp mai multe instituții au lucrat la actualizarea planurilor de care dispun în cazul producerii unor astfel de fenomene.

El a ținut să sublinieze faptul că dezvoltarea unor astfel de planuri trebuie realizată pe termen lung și nu doar ca reacție la cutremurele înregistrate în ultima perioadă. „Trebuie să fie o viziune de lungă durată și să fie o continuitate în ce vom începe acum, în educație, în tot”, este de părere Arafat care sugerează totodată că informarea românilor ar putea fi realizată prin mesaje similare celor difuzate în pauzele publicitare la posturile de televiziune și care îi atenționeză pe aceștia să nu consume, spre exemplu, grăsimi în exces.

Arafat susține, de asemenea, că pe partea de intervenție în caz de astfel de fenomene naturale, în ultimii 15 ani, s-au făcut pași importanți din punct de vedere al dotărilor care au fost puse la dispoziția echipelor care ar urma să fie detașate și că aceste îmbunătățiri continuă și la ora actuală.

Gheorghe Mărmureanu susține, la rândul său, că populația trebuie să înțeleagă faptul că nu se poate vorbi despre perioade clare în care seismele puternice se pot produce pentru că „Pământul nu știe ce e aceea matematică, nu știe ciclicitatea”, dar dă asigurări că atât timp cât acestea nu vor depăși magnitudinea de 7 grade pe scara Richter nu vor produce distrugeri importante.

FOTO: Mihai Dăscălescu/Publimedia

„Un cutremur poate fi în orice zi, în orice noapte, dar aș vrea ca românii să știe că un cutremur până în 7 sau chiar 7 nu produce pierderi de vieți omenești și nici de bunuri materiale”, a explicat Mărmureanu în cadrul emisiunii „După 20 de ani”, dând exemplul seismului produs în anul 1986 care a avut o magnitudine de 7,1 grade pe scara Richter.

„Cu toții am trăit 1986, cutremur care nu a fost chiar de suprafață la 131,4 kilometri, și nu s-a întâmplat nimic în România”, a mai spus directorul onorific al INFP.

„Trebuie să înțelegem că pământul este viu. Tot timpul se deplasează, tot timpul se mișcă”, susține el, adăugând că între anii 1977 – 1986 în țara noastră s-au înregistrat 4.462 de cutremure, cu intensități diferite, și că între anii 1986 – 1990 s-au produs alte 1.620 de seisme.

Cum trebuie construite clădirile din București și ce sunt „zonele roșii”

Mărmureanu susține că în București ar trebui construite, în prezent, clădiri cu până la 7 – 8 etaje sau clădiri cu peste 14 etaje. El spune, totodată, că este un lucru bun că în construcția majorității imobilelor din Capitală a fost utilizat betonul, un material foarte rezistent, și atenționează că locuințele din acest perimetru nu trebuie construite în niciun caz din oțel.

„Nu trebuie construit în București ceva din oțel pentru că structurile din oțel sunt foarte flexibile, clădirea are o comportare ca trestia”, a explicat reprezentantul INFP.

El spune că atunci când se dorește ridicarea unei noi construcții ar trebui luate în considerare o serie de hărți publicate după 9 ani de studii bine fundamentate.

SURSA: INFP –Harta de microzonare seismică a zonei metropolitane București în intensitati MSK/MM, la cutremurul vrâncean maxim posibil, cu magnitudinea MGR =7.5( MW=7,8)

„Spre exemplu, dumneavoastră vreți să construiți o casă undeva în București și cunoașteți coordonatele, vă uitați pe hartă și aveți în stânga o legendă care spune la ce accelerație să proiectați respectivul obiectiv. Nu este suficientă numai accelerația. Trebuie să știți ce perioadă fundamentală are terenul în acea zonă”, spune Mărmureanu adăugând că acesta este un element determinat în funcție de magnitudinea seismului și de calitatea terenului.

„Ce este cu maro are o perioadă fundamentală de 1,6 secunde. Trebuie ca proiectantul de structuri să facă o structură care să nu aibă această perioadă fundamentală pentru a evita rezonanța dintre clădire și teren. Este un lucru mortal acesta”, este de părere specialistul.

Secretarul de stat Raed Arafat vedere „zonele roșii” ale Bucureștiului prezentate pe aceste hărți ca fiind „potențiale zone de intervenție complexe” și atrage atenția asupra faptului că, în cazul producerii unui seism major, Capitala va avea nevoie de ajutor din partea celorlalte județe.

El susține, de asemenea, că în ultima perioadă autoritățile din România au fost dotate cu resurse importante de intervenție, fie ele echipamente de descarcerare grea, fie echipamente medicale și spune că într-o astfel de situație echipajele SMURD vor fi mobilizate din toată țara și că ambulanțele le vor ține locul acestora pe plan local.

Care au fost cauzele cutremurelor de la Galați

În ultimele săptămâni în zona localității Izvoarele din județul Galați s-au produs mai multe cutremure care au cauzat îngrijorarea românilor.

„Încă de la început, a fost pusă întrebarea, cine și ce a contribuit la distrugerea unui echilibru geodinamic sau tectonic în zonă”, spune Mărmureanu care explică faptul că în urma cercetărilor au fost descoperit mai multe falii și s-a ajuns la concluzia că seismele se produc de-o parte și de cealaltă a localității gălățene.

Reprezentanții Institutului Geologic Român au demonstrat prin electrometrie că cele două falii erau colorate în albastru, deci existau în acele zone infiltrări de apă care au dus la producerea cutremurelor, alături de structura geologică a terenului din zonă, formată din nisip, argile, marne și leos. Practic, seisemele s-au produs din cauze naturale.

Mărmureanu dă și exemplul orașului Galați unde multe dintre blocuri au o parte ușor înclinată tocmai din cauza infiltrațiilor de apă în leos care au dus la deplasarea structurilor.