Următorul cutremur care se va produce în România va apărea în zona Vrancei, la mare adâncime, și va afecta orașe din Moldova, precum Focșani sau Bacău, dar și orașe din sud-estul țării, ca Tulcea sau Galați. El va fi resimțit totodată, potrivit directorului onorific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP) – Gheorghe Mărmureanu, și peste hotare, în Chișinău sau Odesa.
Sistemul de atenționare în caz de cutremure de la Vrancea permite, la ora actuală, ca în 4 secunde să se cunoască magnitudinea seismului și în circa 30 de secunde instituțiile importante să fie anunțate pentru a putea închide unele utilități, în încercarea de a preveni accidente devastatoare.
Minimalizarea efectelor seismelor care s-ar putea produce în următoarea perioadă în România nu ține însă doar de modul în care vor acționa instituțiile în astfel de momente, ci și de educația pe care o are populația pe această temă, educație care trebuie să fie bazată pe o campanie extinsă de informare, spune secretarului de stat din Ministerul Sănătății – Raed Arafat.
La ora actuală însă, până și metodele prezentate elevilor prin intermediul materialelor distribuite în instituțiile de învățământ de către Ministerul Educației sunt controversate.
Acesta este doar unul dintre subiectele care sunt puse în discuție duminică în emisiunea „După 20 de ani” difuzată, la ora 10:00, de postul de televiziune ProTV, alături de invitații Gheorghe Mărmureanu și de Raed Arafat.
În cadrul aceleiași emisiuni este discutat, de asemenea, modul în care ar trebui construite imobilele în Capitală, dar și cauzele care au dus la producerea seismelor înregistrate recent din județul Galați.
SURSA: INFP –Harta de microzonare seismică a zonei metropolitane București în intensitati MSK/MM, la cutremurul vrâncean maxim posibil, cu magnitudinea MGR =7.5( MW=7,8)
Cât de corecte sunt materialele distribuite în școli
În ultimii ani, în instituțiile de învățământ din România sunt distribuite materiale prin care elevii sunt învățați ce trebuie să facă în cazul în care, în timpul orelor, se produce un cutremur. Materialele, elaborate de reprezentanții Ministerului Educației, îi învață, spre exemplu, pe elevi că ar trebui să se adăpostească sub mese sau sub bănci într-un astfel de caz.
„Dacă ești elev și cade planșeul, ești sub bancă, planșeul distruge banca și îl duce până la pământ”, susține Gheorghe Mărmureanu explicând că, practic, capul copilului este stivit. Alternativa ar fi ca acesta să se întindă lângă diferite obiecte și să aștepte trecerea cutremurului.
„Materialul se bazează pe informații care până acum s-au mai dat, Inspectoratul pentru Situații de Urgență tot timpul a transmis astfel de informații”, declară secretarul de stat Raed Arafat la „După 20 de ani”. „Sfaturile respective s-au bazat pe anumite puncte de vedere care se consideră că sunt puncte de vedere de experți. Ce a venit domnul Mărmureanu azi și ne-a arătat, care este un alt punct de vedere, un alt expert”, a mai adăugat el.
Sursă: Educația și protecția elevilor în caz de cutremur, partea II, clasele III – IV (2006)
Pentru a evita astfel de contradicții în viitoarele programele de educare a cetățenilor, Arafat spune că înainte de a fi comunicate mesajele către populație ele trebuie să fie foarte clar stabilite și că acesta este și rolul comisiei care le va elabora.
El susține, totodată, că o idee bună ar fi aceea ca atunci când vor elabora astfel de mesaje destinate populației, membrii comisiei să ia exemplul altor state unde acestea au devenit deja un lucru obișnuit.
„Nu va fi o comisie care va produce un lucru și va tăcea, va fi ceva continuu și ajustabil. Așa văd eu o activitate pe un lucru imprevizibil despre care toți știm că există riscuri”, spune secretarul de stat, adăugând că o strategie la nivel național pe acest subiect este necesară și că în ultimul timp mai multe instituții au lucrat la actualizarea planurilor de care dispun în cazul producerii unor astfel de fenomene.
El a ținut să sublinieze faptul că dezvoltarea unor astfel de planuri trebuie realizată pe termen lung și nu doar ca reacție la cutremurele înregistrate în ultima perioadă. „Trebuie să fie o viziune de lungă durată și să fie o continuitate în ce vom începe acum, în educație, în tot”, este de părere Arafat care sugerează totodată că informarea românilor ar putea fi realizată prin mesaje similare celor difuzate în pauzele publicitare la posturile de televiziune și care îi atenționeză pe aceștia să nu consume, spre exemplu, grăsimi în exces.
URMĂRIȚI EMISIUNEA „DUPĂ 20 DE ANI” transmisă pe PRO TV, duminică, începând cu ora 10:00.