Niță: Nu am nicio legătură cu dosarul Hidroelectrica, nu stau de vorbă cu consilierii

Demnitarul nu a dorit să comenteze prezența sa în fața procurorilor anticorupție și nici să spună ce le-a declarat acestora, precizând că nu are nicio implicare în cazul de corupție pentru care este anchetat fostul său consilier.

Totodată, Niță a subliniat că nu stătea „la taclale” cu consilierii săi, în legătură cu astfel de chestiuni.

Surse judiciare au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, că Niță a fost audiat ca martor în dosarul „Mită la Hidroelectrica”, în care au fost arestați Ioan Mihăilă și fostul director de trading al companiei, Eugen Brădean.

La DNA a venit, joi dimineață, și Remus Vulpescu, denunțătorul din acest dosar, care a declarat la intrare că are un dosar penal instrumentat de DIICOT, deschis după ce el a decis intrarea în insolvență a companiei.

La intrarea în sediul DNA, Remus Vulpescu nu a dorit să facă niciun comentariu referitor la persoanele și acuzațiile din dosarul DNA în care este denunțător, însă, întrebat dacă a făcut denunțul pentru a scăpa de un dosar penal întocmit pe numele său, a declarat: „Un dosar de care știu și care mi-a fost încropit este un dosar de subminare a economiei naționale, pentru că am decis, ca președinte al Consiliului de Administrație la Hidroelectica, deschiderea proceduri insolvenței la această companie care, ați văzut, a fost bine administrată. Procedura a permis o reorganizare cu rezultate rapide și extraordinar de bune pentru companie și a dovedit că, atunci când statul dorește să-și rezolve problemele, statul poate să-și rezolve problemele”.

Vulpescu a precizat că nu știe să aibă calitatea de învinuit în acest dosar și că ancheta este instrumentată de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Întrebat dacă a făcut „un deal” cu anchetatorii anticorupție pentru a scăpa de dosarul de subminare, Vulpescu a arătat că nu dorește să comenteze „aceste imagini din filme americane”.

De asemenea, întrebat dacă premierul Victor Ponta și vicepremierul Daniel Chițoiu știau că urmează să facă un denunț la DNA, Vulpescu a arătat că, în opinia sa, „domnii Chițoiu și Ponta sunt inamicii principali ai corupției din România și că este mai puțin relevant dacă au știu sau nu au știut”.

În dosarul „Mită la Hidroelectrica”, la DNA au fost audiați miercuri, ca martori, fostul șef al Serviciului Român de Informații Virgil Măgureanu și fiul fostului șef al Direcției Generale de Informații și Protecției Internă (DGIPI) din Ministerul Afacerilor Interne Virgil Ardelean, Alin.

Surse judiciare au precizat, pentru MEDIAFAX, că Măgureanu ar fi cel care l-a recomandat lui Niță pe Ioan Mihăilă, arestat în dosar.

Potrivit acelorași surse, Alin Ardelean ar fi asociat al omului de afaceri Rareș Criste – administrator al firmei pentru care, potrivit procurorilor anticorupție, se negocia cumpărarea de energie ieftină de la Hidroelectrica.

La DNA a fost audiat, luni, și Rareș Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj.

Tribunalul București a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean – director de trading la Hidroelectrica – și a lui Ioan Mihăilă – fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei și fost consilier al ministrului Constantin Niță -, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.

Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel București, care a decis definitiv menținerea măsurii preventive.

Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită și la dare de mită.

Potrivit DNA, în octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA și consilier al ministrului delegat pentru Energie, i-a promis unui membru în același Consiliu, denunțător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituției pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 și un milion de euro de la niște „parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

Procurorii au precizat că Brădean a menționat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj și că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora și suma pentru fiecare.

În timpul discuției, Brădean, „pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte și Brădean Eugen, au mai arătat procurorii DNA.

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuție propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare inițiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la prețul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

Directoratul a respins propunerea cu trei voturi „împotrivă”, o abținere și un vot „pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu a menționat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoș, Eugen Brădean, Mihai Teleanu și Ovidiu Agliceru.

„Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvență. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat și Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de inițiative individuale sunt dezavuate și sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieșirea din insolvență și cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groșan, Oana Truță, Elena Popescu și Gabriela Sandu.

Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niță și membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcții, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.

Ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niță, a afirmat, la 1 noiembrie, că respinge „orice acuzație, afirmație, asociere” privind implicarea sa în scandalul șpăgii de la Hidroelectrica, el menționând că a atenționat conducerea companiei asupra consecințelor penale ale unui contract cu preț fix.